Destinație:
Simulatorul PROTEUS ASTT este destinat pentru familiarizarea studenților militari cu procedurile tactice navale, pentru formarea priceperilor și deprinderilor necesare studenților pentru operarea diverselor sisteme de senzori și armamente de la bordul navelor Forțelor Navale Române, precum și pentru instruirea și evaluarea individuală a operatorilor sau pentru instruirea și evaluarea colectivă a echipelor de luptă din CIC-ul unei nave de luptă sau simultan, din CIC-urile a până la 6 nave de luptă, la standarde NATO, în limbile engleză și română.
Compunere:
În compunerea simulatorului intră un server de date tactice, un server de date de comunicații, 4 stații instructor, 25 console operator, 2 videoproiectoare, 2 videocamere și 2 microfoane. Simulatorul este amplasat în 4 încaperi (fig. 1) astfel:
- server room (servere și o stație instructor cu consolă);
- trainee room 1 (o stație instructor cu consolă și 13 console operator);
- trainee room 2 (o stație instructor cu consolă și 12 console operator);
- auditorium (o stație instructor fără consolă, 2 videoproiectoare, 2 videocamere și 2 microfoane)
Simulatorul permite antrenarea simultană a 25¸50 operatori (fig. 1) sau până la 6 echipe de luptă totalizând 25 persoane (fig. 2).
Figura 1. Organizarea simulatorului la instruirea individuală
Figura 2. Organizarea simulatorului la instruirea colectivă
Capabilitățile simulatorului:
Simulatorul are posibilitatea de a edita și simula (cu stații instructor și meniu de editare) modele de:
-
platforme (nave de suprafață, submarine, elicoptere îmbarcate, avioane etc. – declarate prin tip, nume, dimensiuni caracteristice, parametri cinematici, imagini);
-
senzori (radare, sonare, balize hidroacustice, mijloace de război electronic, mijloace optronice etc. – declarate prin tip, model constructiv, caracteristici funcționale, model de scanare a spațiului înconjurator, date de montaj);
-
armamente (tunuri, rachete, torpile, mine etc. – declarate prin tip, model constructiv, caracteristici funcționale, date de montaj);
-
comunicații (stații de radio și de transmisii de date în gamele HF, VHF, UHF, Link, InterCom);
-
situații hidrometeorologice (vizibilitate optică și radio, temperatură aer, umiditate relativă, presiune atmosferică, viteza vântului, viteza curentului apei, diagrama pe adâncime a vitezei de propagare a sunetului în apă);
-
zone geografice (Marea Azov, Marea Neagră și Marea Mediterană - cu linia coastei, insule, porturi);
-
profile de adâncimi (pe direcții de interes);
-
rețea geografică și de poziționare (rețea Mercator);
-
amenințări (aeriene, navale, submarine, război electronic, câmpuri mine);
-
restricții (de navigație, de comunicații, de război electronic etc.);
-
feedback la acțiunile militare executate (pierderi de natură cinematică sau materială).
Toate modelele sunt modificabile și completabile.
Prin alegerea platformei, senzorilor și sistemelor de armamente se obține o entitate luptștoare cu caracteristici distincte de luptă. În acest mod se pot modela o mare diversitate de entități luptătoare. Toate entitățile luptătoare sunt reprezentate în situații tactice prin semne convenționale, culori și cod de identificare. Astfel, generarea scenariilor tactice de către instructori pe teatre/zone de acțiuni militare devine facilă, veridică și reprezentabilă la orice scară/amploare.
Pregătirea scenariilor tactice de acțiune a entităților luptătoare (fig. 3) în condițiile de mediu stabilite (fig. 4) se efectuează de la stațiile instructor și constau din editarea scenariilor (fig. 5 si 6) și plotarea scenariilor (fig. 7).
Figura 3. O entitate luptătoare
Figura 4. Stabilirea condițiilor de mediu
Figura 5. Editarea listei de acțiuni a entităților luptătoare
Figura 6. Vizualizarea entităților luptătoare
Figura 7. Plotarea unui scenariu tactic
Plotarea scenariilor prin semne convenționale este conform STANAG 4420 (fig. 8).
Figura 8. Plotarea semnelor convenționale |
