Destinație
Simulatorul comandă, control și comunicații LINK11 este destinat pentru antrenamentul studenților Facultății de Marină Militară în lucrul la consolele sistemului LINK11, antrenamentul operatorilor de la sistemul de comandă și control C-Flex Mărășești (CFMA) dispus la bordul fregatei Mărășești, precum și a operatorilor de la consolele sistemului LINK 11 amplasat la bordul fregatelor tip 22. Sistemul LINK 11 permite efectuarea schimbului de informații tactice cu alte nave sau cu comandamente de la uscat.
Compunere
În compunerea simulatorului intră o consolă multifuncțională (MFC), trei sisteme de calcul care simulează MFC, două servere Map&User și două imprimante.
Simulatorul permite antrenarea simultană a patru operatori în condiții similare cu cele ale sistemului CFMA și se compune din două sisteme care au posibilitatea de a schimba informații între ele (figura 1). Computerele folosite pentru realizarea simulatorului sunt platforme standard Windows XP Professional și Windows 2003 Server care au plăcile de bază, plăcile video și hard disk-urile identice cu cele dispuse la bordul fregatelor. Costul simulatorului este 1350000 euro.
Aplicația software instalată pe simulator este C-Flex. C-Flex este proiectat să funcționeze pe o mare varietate de console multifunționale MFC. Consolele și C-Flex sunt astfel realizate încat să acopere sarcinile pe care le are de îndeplinit echipajul unei nave. C-Flex conține un număr de aplicații individuale, care prin funcționarea simultană oferă capabilități C4I. Nu toate aplicatiile rulate de C – Flex pot fi vizualizate de către operator. Aplicațiile vizualizate de operator sunt prezentate pe un display, iar operatorul poate selecta și solicita informații suplimentare.
Figura 1. Arhitectura funcțională a simulatorului
Capabilitățile simulatorului.
Simulatorul are posibilitatea de a simula principalii senzori de la bord (stație de raiolocație și GPS), sistemul C2, sistemul LINK 11, sistemul LINK 16. De asemenea, simulatorul este prevăzut cu o interfață prin intermediul căreia pot fi preluate date de la stații de radiolocație și de la GPS. Sistemul C2 poate oferi date despre țintele primite de la simulatorul de radiolocație, iar operatorul poate atribui acestor ținte diferite caracteristici, informații (tip, clasă, nume, armament, capabilități, identificare amic-inamic), poate filtra aceste ținte în scopul vizualizării doar acelor ținte care prezintă interes pentru activitatea desfășurată (figurile 2, 3, 4, 5).
Simulatorul oferă operatorului posibilitatea de a folosi diferite tipuri de șabloane predefinite, operaționale (circular, plan CORDON, de apropiere a elicopterului, de apărare NBC, sectoare de supraveghere, zona de acțiune a torpilei lansate de un submarin inamic TDZ, dispozitive 2W și 4W), scheme de căutare și salvare (căutare în pătrat cu latura crescătoare, căutare pe drumuri paralele, căutare în sector), instrumente de navigație (vectori de măsurare, marcator de distanță), dar și posibilitatea de a crea diferite șabloane sau scheme necesare conducerii și desfășurării luptei (schema observării de radiolocație).
Figura 2. Masurarea distanței și relevmentului la o țintă
Operatorul poate aplica pe hartă diferite construcții ajutătoare (înscrisuri, linii, poligoane, simboluri).
Figura 3. Realizarea imaginii cu situația tactică
Figura 4. Prezentarea tabelară a țintelor descoperite
Figura 5. Afisarea informațiilor disponibile pentru o țintă
Simulatorul comandă – control C2 oferă posibilități de a executa multiple calcule tactice, oferă soluții pentru manevra de evitare, manevra de ocupare a locului în formație și menținerea locului în formație pe timpul schimbărilor de drum și/sau viteză (figura 6).
Figura 6. Meniul pentru efectuarea calculelor tactice
De asemenea, afișează elementele de poziție în coordonate geografice (latitudine și longitudine) și elemente de poziție relative (relevment, distanță) precum și elemente de mișcare (drum, viteză) ale navei proprii și ale navelor luate în urmărire, precizând în același timp și sursa de la care provin aceste informații. Aceste operațiuni se pot executa în mod automat sau manual, prin intervenția operatorului.
Simulatorul are capacitatea de a oferi soluții de tragere pentru atacul cu racheta și atacul cu torpila, ținând cont de o serie de factori precum: temperatura aerului, temperatura apei mării, direcția și viteza vântului, gradul mării, presiunea atmosferică, umiditate (figura7, figura 8). Aceste date se introduc manual, dar există și varianta introducerii automate, simulatorul având posibilitatea de a integra senzorii care măsoară acești parametrii. Simulatorul oferă posibilitatea de a calcula elementele vântului navei și a elementelor vântului real.
Figura 7. Elaborarea unei soluții de tragere cu racheta
Se pot afișa diferite hărți cu diferite caracteristici (pentru lupta antiaeriană - AAW, pentru lupta la suprafață - ASuW și pentru lupta antisubmarin - ASW), ce pot fi vizualizate în diferite modalități (zi, noapte).
Figura 8. Elaborarea unei soluții de tragere cu torpila
|
