Academia Navală "Mircea cel Bătrân"

Corespondență transmisă de Bogdan Dinu

În perioada 22 - 26 iulie, nava-școală "Mircea" a efectuat o escală în portul Palermo din insula Sicilia, Italia.

În aceste zile, velierul a fost deschis pentru vizitare, la bord urcând turiști olandezi, francezi și mai ales foarte mulți români stabiliți în Sicilia de ani buni, dornici să vadă această "Românie plutitoare", ambasador pe mările și oceanele lumii.

Iată câteva dintre impresiile vizitatorilor care au urcat la bordul lui Mircea în portul Palermo: "Mă simt emoționată. Nava-școală "Mircea" reușește, iată, să mă apropie de România", "Mi-au plăcut cadeții, mai ales modul în care reușesc să explice modul în care funcționează nava. Se vede că sunt foarte mândri de ea!", "O să recomandăm și prietenilor noștri să vină să o viziteze cât timp mai sunteți în port. A fost vorba de entuziasmul de a vedea velierul nostru, mai ales în Palermo, unde este foarte greu de ajuns.". Cristina Scarlet, o româncă din Brăila stabilită în Palermo de 14 ani, ne-a declarat: "Am aflat de pe rețelele de socializare că nava-școală "Mircea" va fi aici și am venit să o vizitez cu mare plăcere, o "bucată" din România, la Palermo. Sper să vină cât mai mulți români din Sicilia să vadă mândria noastră. Cadeții sunt foarte amabili, ne-au prezentat nava, am discutat puțin și chiar i-am încurajat să viziteze Palermo, un oraș foarte frumos, plin de istorie și cultură. Suntem norocoși că vă avem aici, știu că ați fost și la Livorno, v-am urmărit pas cu pas. Sper ca prezența dumneavoastră aici să fie apreciată și să vă viziteze cât mai mulți români, dar și italieni, pentru că ne mândrim cu nava-școală "Mircea"!".

Deși a fost o escală tehnică, comandantul marșului, comandorul Mircea Târhoacă, și comandantul navei, căpitan-comandorul Silviu Marius Moraru, au efectuat o vizită oficială la contraamiralul dr. Raffaele Macauda, directorul maritim și comandantul portului Palermo. De asemenea, în a treia zi de escală, o delegație a Asociației Naționale a Marinarilor din Italia, condusă de inginerul Claudio Longo, a vizitat nava-școală "Mircea". Asociația reunește foști marinari, civili dar și militari, din întreaga Italie și militează pentru păstrarea tradițiilor maritime și promovarea ideii de marină în rândul tinerei generații, ultima inițiativă vizând ridicarea, în premieră, a unui monument la Palermo în memoria tuturor celor căzuți pe mare.

Cum începem să ne apropiem de finalul marșului de instrucție din acest an, nu lipsesc nici momentele de bilanț presărate deja cu o ușoară nostalgie: "Suntem bucuroși că am ajuns în Palermo și abia așteptăm să explorăm orașul. Experiența de la bord este una valoroasă, toate exercițiile și antrenamentele au adus plusvaloare marșului pentru că am avut ocazia să dobândim anumite abilități practice și să ne perfecționăm competențele din domeniul maritim. Aceste noțiuni ni le-am însușit deja la cursuri, de la profesorii din Academia Navală "Mircea cel Bătrân", dar aici a fost locul perfect pentru a le pune în practică. Îmi este dor de casă, însă îmi pare rău că marșul se apropie de final. Sigur îmi va lipsi viața de la navă și coordonarea cu echipajul", ne-a declarat student caporal Gilda Faifer.

Am părăsit Palermo în dimineața zilei de 26 iulie și ne îndreptăm spre ultima noastră escală din acest marș de instrucție, Bodrum în Turcia, unde urmează să intrăm în dimineața zilei de 31 iulie.

Corespondență transmisă de Bogdan Dinu

Pe 19 iulie plecăm de la locul de acostare din portul La-Seyne-sur-Mer din rada Toulonului, prin Marea Mediterană și prin Strâmtoarea Bonifacio, care desparte insulele Corsica și Sardinia, reveneam în Marea Tireniană, mergând spre sud, pentru a intra în portul Palermo luni, 22 iulie. A fost o etapă scurtă pe mare în care velierul a parcurs 460 de mile marine. Se poate spune că suntem la jumătatea marșului de instrucție, pe drumul de întoarcere acasă.

Pe mare temperaturile ajung la peste 35 de grade, iar apa mării, la cinci metri adâncime, are 28 de grade, după cum înregistrează senzorii de la stația meteo a navei, așa că toate activitățile de la bord, printre care se numara exercitiile de vitalitate pentru lupta cu focul și cele de abandon al navei, au fost regandite pentru a se evita expunerea prelungita la soare.

Pe lângă exercițiile de vitalitate, în această etapă a marșului a fost organizată și ceea ce putem numi "instrucția sanitară" pentru studenții Academiei Navale "Mircea cel Bătrân". În cadrul ei, cadeții au învățat noțiuni elementare de acordare a primului ajutor. Echipa medicală de la bord este formată din colonelul medic Eduard Moise și doi subofițeri sanitari. La puntea centru a navei, aceștia le-au arătat studenților cum se acordă primul ajutor.

"Azi am desfășurat un exercițiu de salvare și evaluare a unui rănit. Am urmărit să le arătăm studenților cât de utile sunt astfel de cunoștințe și în viața de zi cu zi, în afara bordului, și cum pot salva o viață. Au fost foarte interesați, am fost plăcut surprins, și nouă ne-a facut plăcere să împărtășim din cunosțintele noastre. Am trecut prin mai multe situatii, de la montarea unui guler cervical (o situatie putin mai complexa) și pana la aplicarea de bandaje pe diferite segmente ale corpului." a precizat plutonierul sanitar Cristian Dinescu.

De la sergentul sanitar Cristian Muntianu am aflat și care sunt cele mai frecvente motive pentru care studenții sau membrii echipajului apelează la sanitarii din infirmerie: "Cazurile diferă, de la o simplă tăietură până la o luxație, o răceală sau o faringită. Dintre motivele medicale minore pe primul loc se află bătăturile de la trasul la parâme, apoi insolația și deshidratarea, care apar destul de des și răcelile de la schimbarea bruscă de temperatură. Cât despre răul de mare, acesta nu se tratează, practic el se antrenează și odată cu experiența apare și rezistența la răul de mișcare."

Pe 20 iulie a fost savârșită la bord slujba de Sf. Ilie de către preotul militar locotenent-colonel Torino Dumitriu și preotul Trandafir Dragoș. Slujbele au loc la bord în fiecare zi de duminică.

Acum suntem în escală în portul Palermo, până pe data de 26 iulie, iar nava este deschisă pentru vizitare în toate cele patru zile, așa că îi așteptăm pe toți românii din Sicilia (localnici sau turiști, dar și pe gazdele noastre italiene) să urce la bord în număr cât mai mare.

Corespondență transmisă de Bogdan Dinu

În escala noastră din La Seyne-sur-Mer (Toulon), desfășurată între 15 și 19 iulie, velierul a trezit interesul oficialităților locale, civile și militare, al personalului diplomatic și al comunității românești de aici. Aproape în fiecare port de escală, în mod tradițional, au loc vizite oficiale ale comenzii navei și a marșului împreună cu reprezentanții diplomatici ai statului român la autoritățile civile și militare locale. Sunt vizite formale, menite să consolideze relațiile dintre Forțele Navale Române și marinele străine și, într-un sens mai larg, relațiile bilaterale dintre România și țările în care avem porturi de escală. Astfel de vizite au avut loc și în timpul escalei noastre la Toulon.

Împreună cu doamna Aurelia Grosu, consulul general al României la Marsilia, comandorul Mircea Târhoacă, comandantul marșului, căpitan-comandorul Silviu Marius Moraru, comandantul navei, precum și doi cadeți, am plecat spre Primăria din La Seyn-sur-Mer. Localitatea se mândrește cu noile sale amenajări portuare, dar și cu faptul că de aici a intrat în istorie, eliberând Toulonul cu artileria sa în tipul Revoluției franceze, un tânar căpitan numit Bonaparte, cunoscut mai târziu ca Napoleon. Acolo am fost primiți de viceprimarii Joseph Minniti, italian la origine și mare iubitor de mare și ambarcațiuni cu vele, și Marie-Claude Paganelli Argiolas.

În cursul aceleiași zile, cu o ambarcațiune pusă la dispoziție de Marina Franceză, am traversat rada Toulonului până în baza navală pentru o vizită protocolară la Prefectura maritimă. Acolo am fost primiti de Gilles Boidevezi, prefectul maritim al Mediteranei și comandantul zonei maritime, care a avut ocazia în trecut să urce la bordul Navei-Școală "Mircea", aflat în urma cu doi ani în escală în portul Sete, și de contraamiralul Vincent Grigoire, locțiitorul pentru operații.

Vizitele oficiale reprezintă doar o parte din activitățile specifice diplomației navale. Acestea sunt completate de recepțiile oficiale care au loc la bordul Navei-Școală "Mircea". Fiecare recepție este organizată în detaliu pentru ca rezultatul final să pună în valoare obiectivele velierului ambasador al României și să crească vizibilitatea Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", a Forțelor Navale Române și a Armatei României.

Datorită implicarii echipajului, dar și susținerii doamnei consul general Aurelia Grosu, am reușit să aducem pe punțile velierului amirali și ofițeri francezi, consuli generali și personal diplomatic, aflați la post în Provence (Marsilia), oficialități din partea autorităților locale și centrale, reprezentanți ai mediului de afaceri, artiști, intelectuali, români din comunitățile de aici și multi alții.

Pe navă au urcat consulii generali ai Spaniei, Italiei, Turciei, Suediei, Malaeziei, Vietnamului, Statelor Unite ale Americii, Indoneziei, amirali și ofițeri francezi, primari, consilieri, Paul Anastasiu, un pictor oficial al armatei franceze, scriitorul Ioan T. Morar, jurnaliști și preoți români, adică aproape 200 de invitați pe care ne-am bucurat să îi avem la bord.

Preparatele servite în timpul recepției au fost pregătite de un "chef" român, iar momentele artistice au fost asigurate de studenții noștri, ce fac parte din ansamblul de dansuri populare al Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" Dulce Plai Dobrogean, dar și de studenta Lavinia-Irina Blăjuț, care i-a încântat pe oaspeții francezi cu repertoriul său muzical.

Discursurile comandantului navei, căpitan-comandorul Silviu Moraru, și al doamnei Aurelia Grosu, consulul general al României la Marsilia, și ceremonia coborării pavilionului au fost alte moment cheie ale recepției.

După patru zile de escală în care am avut sute de vizitatori la bord, ridicăm ancora și ne continuăm marșul de instrucție. Următoarea destinație este Palermo din Insula Sicilia, unde vom ajunge pe data de 22 iulie, după trei zile petrecute pe mare.

Corespondență transmisă de Bogdan Dinu

Unul dintre cele mai asteptate momente de cadeți, țcoala ramelor, s-a întâmplat vineri, 12 iulie, în a 17-a zi a marșului de instrucție. Unde? În Marea Ligurică, la câteva ore de la ieșirea din Livorno, în apropierea insulei Gorgona de care ne despărțeau 18 mile. Marea a fost liniștită, cu 25 de grade în apă și peste 30 în atmosferă, condiții ideale care nu puteau fi ratate de comanda navei pentru școala ramelor, mai ales că prognoza pentru zilele următoare arată o mare mai agitată.

Așadar, cadeții au fost împărțiți în zece armamente (echipaje) pentru cele două bărci de 10 plus 1 ale navei care au fost coborâte la apă, în babord și tribord, iar cadeții au coborât pe scările de pilot la puntea centru. Sub conducerea unui maistru, fiecare barcă și-a început cursele pe apele Marii Ligurice.

Studenții noștri au mai avut ocazia să exerseze trasul la rame anul trecut, în timpul practicii marinărești desfășurate la Centrul de pregătire marinărească și sporturi nautice, de la Palazu Mare, al Academiei Navale "Mircea cel Bătrân". Experiența i-a ajutat pe studenți să-și reamintească rapid ce au de făcut și au dovedit sub conducerea șefilor de barcă și a maiștrilor instructori că au acumulat multe cunoștințe utile în timpul perioadei de practică.

Au participat, de asemenea, și toți cadeții străini. Unii dintre ei erau la prima experiență de acest fel, precum cadeții letoni Zaklina Maksimova și Martins Svitis, altii, precum spaniolul Luiz Garcia Lopez, îmi spunea că au antrenamente săptămânale de trei ore de tras la rame în Oceanul Atlantic! Au existat și curse amicale între bărci, pe distanța de la pupa până în bompresul Navei-Școală "Mircea", pierdute sau câștigate cu voie bună.

Durata antrenamentului a fost una limitată, pentru a asigura rotirea tuturor cadeților. Fiecare echipaj a petrecut în barca aproape 30 de minute, timp în care studenții s-au putut reacomoda cu ramele, bărcile și mânuirea lor corectă.

La sfârșitul zilei, la apusul soarelui, când bărcile au fost ridicate la bord, toți au fost de acord că a fost o zi minunată!

Începută la amiază, în plin soare, școala ramelor a fost destul de solicitantă pentru cadeți, fizic, din cauza căldurii care a fost sporită și de purtarea regulamentară a vestelor de salvare, însă aceștia au reuțit să facă față provocării cu brio.

Cât timp am stat în derivă pentru școala ramelor, echipajul a lucrat în continuu pentru a se asigura că nava Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" arată perfect. Marinarii au coborât barca la apă și au "retușat" cu pitura albă bordajul velierului pentru a-i reda aspectul imaculat. Luni, 15 iulie, când am intrat în La Seyne-sur-Mer de lângă Toulon, totul arăta impecabil. În a doua zi marea a fost puțin mai agitată iar cadeții și-au început ziua cu înviorarea de dimineață, urcând pe atârnători (parâme cu noduri) la puntea centru și au continuat cu antrenamente în arboradă și cursuri.

A fost una dintre cele mai scurte etape ale marșului nostru, cu durata de doar trei zile și 190 de mile marine între cele două porturi, Livorno și La Seyne-sur-Mer. Cu tricolorul fluturând la catarg, am defilat la o distanță de câteva mile de Riviera franceză.

Duminică seara, 14 iulie, de Ziua Națională a Franței eram travers de Toulon, cea mai mare bază navală franceză, admirați de cei aflați în toate ambarcațiunile care erau în jurul nostru și așteptau focul de artificii. La sosire, cu studenții salutând pe vergi, am fost întâmpinați pe cheu de doamna Aurelia Grosu, consulul general al României la Marsilia și se anunța deja o escală plină de activități oficiale care țin de diplomația publică, dar și de cea navală.

Nava-Școală "Mircea" rămâne în portul La Seyne-sur-Mer până pe data de 19 iulie și este deschisă pentru vizitare.

Corespondență transmisă de Bogdan Dinu

După șase zile și 900 de mile parcurse, în dimineața zilei de miercuri, 10 iulie, acostăm la cheul portului Livorno, prima noastră escală italiană din marșul de instrucție al Navei-Școală "Mircea" din acest an. Doar două zile am ramas aici pentru refacerea plinurilor de alimente și apă. Un alt obiectiv al escalei noastre a fost, desigur, și întărirea legăturilor dintre Academia Navală "Mircea cel Bătrân" și Academia Navală italiană de aici, din Livorno, fondată în 1881 în urma reunirii celor două școli de marină deja existente de la Genova și Napoli.

Astfel că în seara primei zile, un grup de studenți italieni din anul doi de studiu a vizitat velierul nostru și a luat masa împreună cu cadeții noștri la cazarma 3 de sub punte. Într-o atmosferă relaxată s-au stabilit rapid conexiuni și punți de legătură între cadeți, mai ales pentru că unii dintre ai noștri au studiat aici anul trecut în cadrul programului Erasmus+. Este cazul studentului caporal Gilda Faifer: "Am fost în Academia Navală din Livorno anul trecut, timp de trei luni, și a fost o experiență interesantă și esențială pentru fundamentarea carierei mele în Forțele Navale Române. Anul trecut am studiat cu cei din anul IV care acum au terminat și sunt deja ofițeri. Cei care sunt acum în vizită la bord sunt mulțumiți și interesați să afle cât mai multe despre Nava-Școală "Mircea". Mi-au povestit puțin despre experiența pe velierul lor școală Amerigo Vespucci. Ei fac acest stagiu de practică la sfârșitul anului I, cu durată de aproximativ trei luni de zile."

Și pentru că am vorbit de velierul școală Amerigo Vespucci, trebuie să precizăm că acesta se află în prezent într-o călătorie în jurul lumii începută la Genova în iulie 2023 și care urmează să se termine tot la Genova în iulie 2025. Înainte să ajungem noi la Livorno tocmai se efectuase schimbul de echipaj și cadeți în escala de la Los Angeles, iar acum sunt în drum spre Honolulu.

Preț de un ceas cazarma 3 a devenit un spațiu multicultural, la bord fiind deja studenți și din Polonia, Letonia, Bulgaria, Spania și Turcia. "Am început să vorbim încă din primele minute! De asemenea, ei ne-au pus întrebări despre academia noastră, despre specializările noastre. La această masă avem doar navigație în limba română. Colegul italian de lângă mine mi-a spus că este la mecanici și mi se pare foarte interesant că avem aceste puncte comune" ne-a declarat și studentul caporal Maria Denisa Chiriac.

A doua zi, 100 de cadeți români și străini, alături de comanda navei și a marșului, au vizitat Academia Navală italiană. Timp de două ore cadeții au putut să viziteze spațiile de studiu, laboratoarele, simulatoarele de navigație, biblioteca istorică plină de cărți vechi de mare valoare (există și o bibliotecă modernă cu săli de studiu), muzeul instituției, capela, sala de sport, piscina și portul propriu de ambarcațiuni cu vele pentru antrenamente de navigație pe mare. Comandorul Mircea Târhoacă, comandantul marșului, și căpitan-comandorul Silviu Marius Moraru, comandantul Navei-Școală "Mircea" au fost primiți de comandorul Alessandro Trivisonne, locțiitorul comandantului academiei.

Escala a fost limitată la doar două zile, o zi fiind rezervată plinurilor de apă și alimente. Este o activitate complexă ce se întâmplă la fiecare escală și la care participă tot echipajul și cadeții. Suntem 181 de suflete la bord și cantitatea de alimente sau apă se calculează în camioane și tone, iar toate trebuie aduse la bord.

Căpitanul Napoleon Nicolae, ofițerul secund: "În primele ore după acostare facem reaprovizionarea cu alimente pentru etapa de navigație care urmează. Se întâmplă în fiecare port de escală, toate alimentele și apa se ambarcă manual, din mână în mână, de la cel mai tânăr la cel mai bătrân, de la cel mai mic la cel mai mare. În plus, există o comisie de recepție care verifică calitatea și cantitatea mărfurilor și toți suntem angrenați în acest proces."

"Acum depozităm alimentele în funcție de categorii și cântărim și verificăm marfa. Este un întreg proces: verificarea, coordonarea și introducerea alimentelor la bord. Uneori pot apărea mici neconcordanțe între ceea ce am cerut noi și ceea ce aduce agentul, dar le remediem în timp util. Aici la Livorno am ambarcat relativ puține alimente, dar sunt alte escale unde vin și câteva tiruri cu alimente, apă, carne, adică un volum mare de marfă care trebuie adusă la bord și depozitată", ne-a mai precizat plutonierul major Alin Anghel care este subofițerul logistic de la bord pentru acest marș de instrucție, deși în restul anului îl găsim la Direcția Hidrografică Maritimă.

Am părăsit Livorno în dimineața zilei de 12 iulie și am luat drumul Mării Ligurice spre Coasta de Azur, dar doar pentru trei zile de navigație pentru că luni, 15 iulie, intrăm în portul Le Seyne sur Mer, o suburbie a portului și bazei navale Toulon.

Corespondență transmisă de Bogdan Dinu

Cea mai lungă etapă a marșului de instrucție din acest an cu durată de șase zile și 900 de mile marine a început odată cu plecarea noastră de la cheul portului Pireu cu cap compas Canalul Corint din Istmul Peloponezului. În marșurile anuale de instrucție, Nava-Școală "Mircea" a tranzitat de mai multe ori canalul, în ambele sensuri, iar acum, în 2024, pentru al doilea an consecutiv. Prin parcurgerea lui - are o lungime de peste 6,3 kilometri - se câștigă aproximativ 300 de mile marine sau două zile de marș.

Furtună în Canalul Corint

Anul acesta am avut parte de o traversare mai dificilă, deoarece vremea s-a schimbat chiar la intrarea în canal și după temperaturile de peste 40 de grade din zilele precedente a urmat o furtună puternică ce a ținut până aproape de capătul canalului.

Tranzitarea se face cu motor, dar cu parâma dată la un remorcher în prova, pentru mai multă siguranță. Canalul are o lățime de 24,6 metri, suficientă pentru velierul nostru, o adâncime de 8 metri și este traversat de mai multe poduri, cele mai spectaculoase fiind în secțiunea de la intrarea dinspre Golful Saronic.

Cursuri și noduri în Marea Ionică

Noaptea ieșeam din Golful Corintului pe sub podul Rio Antirio, deșteptarea ne găsea în Marea Ionică, iar la prânz treceam deja printre insulele Kefalonia și Zakinthos, coborând ușor spre sud-vest. La bord viața și practica studenților Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" își urmează cursul, o parte dintre cadeți sunt în cazarmă unde locotenent-comandorul Octavian Volintiru, șeful practicii (în 2007 era cadet la bord în marșul care a inclus atunci și o escală la Toulon, locul unde vom ajunge și noi din nou peste doar câteva zile) preda un curs despre cunoașterea navei, iar la puntea centru au loc ateliere de marinărie.

Sunt implicati toți maiștrii puntiști, ai bordului sau din echipajul temporar, detașați aici de la navele fluviale sau maritime: M.m.II Gabriel Tomiță, șeful de echipaj, M.m.p Marian Ciocan, M.m.II Ionuț Ruginescu, M.m.II Cătălin Bunea, M.m.I Ionuț Georgescu și M.m.I Laurențiu Bahmacenco. Este primul contact al cadeților cu sifleea și nodurile marinărești. Printre ei și Zaklina Maksimova, unul dintre cei doi cadeți din Letonia, care s-a integrat foarte bine printre cadeți și îi place viața la bord. "Taina" nodurilor marinărești este mai greu de "desfăcut", acum au pus pentru prima dată mâna pe o saulă, dar până la sfârșitul marșului vor învăța să facă nu mai puțin de 15 noduri marinărești.

După-amiază, maistrul militar clasa a II-a Alexandru Opincaru prezintă cadeților echipamentele pentru vitalitatea navei, pentru lupta împotriva focului și a găurilor de apă. Cadeții sunt curioși, pun întrebări, testează echipamentele, se îmbracă cu costumele de protecție și mânuiesc fiecare furtunele de incendiu. Vor urma și alte astfel de exerciții, utile, pentru că în anul III vor studia vitalitatea navei și vor avea nevoie de astfel de cunoștințe și când vor ajunge la bordul navelor.

Cum au devenit cadeții gabieri în arborada N.S. Mircea

După Zakinthos a urmat o zi și jumătate de navigat în mare liberă, departe de orice insulă, pe o distanță de 200 de mile în linie dreaptă până la coasta italiană. Cadeții au reluat antrenamentele în arboradă, s-a definitivat repartizarea lor pe vergi și au urmat cursuri bilingve pentru învățarea tututror velelor, manevrelor fixe și mobile din arboradă. De ce? Deoarece toate anunțurile și ordinele pe nava se dau atât în limba română cât și engleză pentru cadeții străini. Au mai exersat și salutul pe vergi necesar pentru intrarea în viitoarele porturi de escală. Lucrul în arboradă rămâne antrenamentul favorit al cadeților.

"Acolo sus este foarte frumos, bate o briză răcoritoare și deși inițial am fost puțin temător, cu fiecare urcare mă simt din ce în ce mai degajat. La început am fost repartizat la verga trinca (prima verga de jos de la arborele trinchet din prova) acum am mai facut un mic pas către verga superioară, gabier. Despre marșul de instrucție vă spun că este o experiență frumoasă și necesară în același timp pentru noi, ca viitori ofițeri ai Forțelor Navale Române. Visez la acest marș nu doar din Colegiul Național Militar "Alexandru Ioan Cuza", ci încă din ultima vară din gimnaziu, aflasem că fusesem admis la colegiu și mă uitam deja pe Youtube la filmulețe cu Nava-Școală "Mircea" din marșurile de instrucție și imi amintesc că îmi doream să ajung aici. Cel mai plăcut moment al marșului de până acum? Categoric, antrenamentele din arboradă!" - ne-a declarat studentul caporal Matteo Damaschin.

Cum se întreține aspectul navei

Viata pe Nava-Școală "Mircea" nu înseamnă doar antrenamente în arboradă. Imaginea impecabilă a velierului Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", așa cum îl văd vizitatorii la Ziua Marinei sau în porturile de escală, are în spate multe ore de muncă sau, în termeni tehnici, lucrări de mentenanță. Aspectul "marinăresc" al navei se menține prin efort permanent. Așa că, indiferent de zi sau oră, pe punțile exterioare o să întâlniți membri ai echipajului care, echipați corespunzator, marțagonesc (îndepărtează rugina cu ajutorul marțagonului, un fel de ciocan) și piturează (vopsesc), șlefuiesc și lăcuiesc suprafețele de lemn sau furbișeaza (curață și lustruiesc) obiectele din alamă. Cum aceasta a fost etapa cea mai lungă din actualul marș de instrucție, timpul a fost valorificat și folosit pentru a menține velierul-ambasador al României pe mările și oceanele lumii în cea mai bună stare.

Etna și Messina

Duminică, chiar înainte de răsărit, intram în Strâmtoarea Messina, cea care desparte Italia continentală de insula Sicilia. În acest marș o vom traversa din nou, în sens invers, atunci când vom pleca din Palermo spre ultima noastră escală, cea de la Bodrum din Turcia. Am trecut pe lânga Vulcanul Etna care, așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani, este încă activ. Am continuat să navigăm în Marea Tireniană pentru următoarele trei zile până la Livorno, aflat la limita Mării Ligurice, am trecut pe lângă cunoscutele insule Ischia și Capri, dar și pe lângă vulcanul Stromboli.

Om la apă!

Pe mare trebuie să fii pregătit să faci față situațiilor de criză. Poate tocmai de aceea a fost ordonată într-o după-amiază de duminică executarea exercițiului de recuperare a omului căzut peste bord. Exercițiul ce a fost condus de căpitanul Ștefan Scutelnicu este parte integrantă din instrucția cadeților și membrilor echipajului Navei-Școală "Mircea".

"Oscar", manechinul care joacă rolul omului căzut în mare, a fost aruncat peste bord și recuperat cu echipa din bombardul coborât la apă. Totul s-a desfășurat respectând timpul regulamentar din barem, iar studenții au putut observa toate detaliile manevrei de recuperare a omului căzut peste bord.

La Livorno am intrat miercuri, 10 iulie, pentru o escală cu durată de doar două zile, ce vor fi pline de activități pentru cadeții de la bord deoarece aici se află Academia Navală a Marinei Militare Italiene.

Corespondență transmisă de Bogdan Dinu

În dimineața zilei de 30 iunie la Terminalul de pasageri din portul Pireu, locul nostru de acostare, am fost întâmpinați de o Românie "în miniatură", mulți copii cu steaguri tricolore, personal al ambasadei noastre de la Atena și din comunitatea românească din zonă, în frunte cu doamna Mioara Pituț, însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei României din capitala Greciei care a și urcat la bord și ne-a urat bun venit. Portul Pireu este o escală de tradiție pentru N.S. "Mircea", ultima oară a acostat aici anul trecut, iar velierul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" a fost deschis pentru vizitare în toate cele patru zile de escală. Au existat atât activități de diplomație navală, cât și culturale, gazdele noastre au oferit echipajului și cadeților excursii la Muzeul Războiului din Atena și la Muzeul Naval din Pireu, în timp ce comandorul Mircea Târhoacă, comandantul marșului, și căpitan-comandorul Silviu Moraru, comandantul navei, au efectuat o vizită la Academia Navală a Forțelor Navale ale Greciei din Pireu.

Un moment deosebit a fost vizionarea meciului de fotbal România-Olanda împreună cu gazdele noastre de la ambasadă, chiar la puntea centru, transformată ad-hoc într-o tribună "plutitoare" înflăcărată. Tot aici cei patru scafandri de la bord, conduși de caporal clasa a III-a George Colioglu, au efectuat prima scufundare a marșului pentru un control la corpul navei.

Momentul principal de diplomație navală din escala noastră din Pireu a fost recepția oferită în ultima zi de escală de către Ambasada României la Atena și N.S. Mircea, eveniment care a reunit la bord peste 100 de oficialități locale, ambasadori și personal al misiunilor diplomatice acreditați la Atena, dar și membri ai comunității locale. Recepția a fost deschisă de urările de bun venit ale comandantului navei, căpitan-comandorul Silviu Moraru, și ale doamnei Mioara Pituț, însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei României la Atena. Au urmat câteva momente artistice surpriză, foarte bine primite de către invitați, un dans tradițional grecesc al studentului David Manolescu, îmbrăcat în costum popular tradițional grecesc, și un spectacol oferit de studenții care fac parte din ansamblul de dansuri populare al Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", "Dulce Plai Dobrogean". Un alt moment special a fost ceremonialul de coborâre a pavilionului de la pupa navei în prezența tuturor invitaților care a confirmat încă o dată, dacă mai era nevoie, rolul de ambasador onorific al N.S. "Mircea" pe mările și oceanele lumii și care a încheiat evenimentul de diplomație navală din portul Pireu. De menționat este și faptul că unii dintre studenții străini aflați la bord, este vorba de Grzegorz Sadlowski și Karol Smolinski din Polonia, dar și Berkay Ogut din Turcia au avut ocazia să se întâlnească cu personalul diplomatic și militar din țările lor, aflat la post la Atena.

În dimineața zilei de 4 iulie N.S. Mircea a părăsit portul Pireu pentru a tranzita Canalul Corint către Marea Ionică. La bord s-a aflat și doamna Mioara Pituț împreună cu câțiva colaboratori, alături de care am mai admirat încă o dată splendidul canal săpat în piatră, care unește golful Saronic cu Golful Corint și Marea Egee cu Marea Ionică. Urmează șase zile de navigație prin Marea Ionică, Marea Mediterană, prin Strâmtoarea Messina și Marea Tireniană înainte de a ajunge pe data de 10 iulie la Livorno, următoarea noastră escală.

Corespondență transmisă de Bogdan Dinu

Nava-școală "Mircea" a ajuns în dimineața zilei de duminică, 30 iunie, în primul port de escală al marșului, Pireu, unde rămâne până joi, 4 iulie. O etapă relativ scurtă de marș, de doar patru zile și 550 de mile marine parcurse care ne-au adus aici, în portul Atenei. Patru zile în care cadeții noștri s-au transformat aproape incredibil și au trecut cu brio de câteva momente cheie ale oricărui marș de instrucție: lucrul în arboradă, trecerea prin zone deosebite de navigație și o mare mai agitată.

În după-amiaza plecării deja erau în arboradă pentru antrenamente, treceau prin crucetă și se desfășurau pe vergi în timp ce dragorul maritim 30 "Sublocotenent Alexandru Axente" deschidea drumul în fața noastră. Pentru cei opt cadeți străini din Bulgaria, Polonia, Letonia, Spania și Turcia prezenți la bord, a fost categoric prima experiență de acest fel, au urcat toți în echipe mixte sub atenta îndrumare a instructorilor. Ekaterini Penkova din Bulgaria a atras atenția instructorilor, determinată și agilă. Studenta este la a doua experiență românească. Ea a mai studiat la Academia Navală "Mircea cel Bătrân" prin programul Erasmus militar și a dorit să fie prezentă și în acest marș de instrucție. În a doua zi a marșului, tot în Marea Neagră, au fost întinse 18 din cele 23 de vele ale N.S. Mircea, velierul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân". Nu este fără precedent, dar este reconfortant să reușești întinderea velelor cu acești cadeți minunați aflați la începutul marșului la doar o zi de la plecarea din Constanța.

Am navigat astfel până spre seară când am ajuns în "gura" Bosforului (Istanbul), iar velele au fost strânse (în strâmtori nu este permisă navigația cu vele). De aici, cu noile vele în strângători (în acest an au fost achiziționate vele noi), imaculat de albe, imediat după trecerea pe sub penultimul pod construit peste strâmtori, Yavuz Selim Sultan, am fost vedetă pe apele dintre cele două continente pentru următoarele ore. În tot acest timp, am fost admirați, salutați și filmați, de pe mal sau din ambarcațiunile care roiau în jurul nostru. A urmat o noapte liniștită prin Marea Marmara pentru a traversa după-amiaza Strâmtoarea Dardanele (Çanakkale). Momentul care a trezit interesul echipajului prin această strâmtoare a fost trecerea pe sub podul 1915-Çanakale, cel mai mare pod suspendat din lume cu o deschidere de peste trei kilometri, ultimul construit între Europa și Asia și finalizat în 2022.

Marea Egee ne-a întâmpinat nu doar cu albastrul ei incredibil, dar și puțin furtunoasă, cu vânt cam tare, dar favorabil, așa că s-a decis desfășurarea velelor. Întinderea velelor începută seara s-a terminat târziu în noapte, la lumina reflectoarelor, vântul puternic îngreunând totul. Și astfel am mai reușit ceva, să facem navigație cu vele pe timp de noapte în arhipelagul grecesc, la doar trei zile de la plecarea din Constanța.

După întinderea velelor din timpul nopții precedente la ieșirea din Strâmtoarea Dardanele (Çanakkale) am navigat până spre amiază cu toate cele șase vele de pe cele două faruri (vela mare, gabierul, contragabierul) cu vânt favorabil spre sud. Am navigat pe o Mare Egee mai învolburată, așa cum este adesea în lunile mai sau iunie, bine bandați la babord, cu repetate bratări (reorientarea vergilor în funcție de direcția vântului și a navei), pentru a ne urma drumul nostru spre Pireu. Momentele "spumoase", la propriu, au fost în și la iesirea din Strâmtoarea Kafirea, unde, fără a fi furtună, gradul mării a ajuns la 4 spre 5, puterea vântului la 6-7, cu 21 de metri pe secundă, iar bătrânul nostru velier a luat și benzi de 23 de grade (înclinarea navei față de axul longitudinal). Fără probleme pentru navă și echipaj, pentru cadeți mai ales, care au trudit din greu în ultimele doua zile în arboradă, chiar dacă răul de mare și-a făcut apariția.

Lucrul în arboradă s-a desfășurat sub conducerea căpitanului Ștefan Scutelnicu, comandantul serviciului vele, și a maistrului militar clasa I Gabriel Tomiță, care este și șeful de echipaj pentru acest marș de instructie. Ultimul ne-a precizat: "A fost un început de marș mai ≪furtunos≫, vântul ne-a pus puțin în dificultate, dar ne străduim să-i facem față. Am navigat cu vele apoi le-am strâns, pe etape și momente, când marea ne permitea, pentru că deja nava era bandată și nu vrem să cedeze vreo parâmă care să ne îngreuneze strângerea lor ulterior. Am avut o noapte aproape albă, toți marinarii de la serviciul de luptă navigație vele, dar și toți cadeții de la Academia Navală "Mircea cel Bătrân" care s-au acomodat foarte bine. Vreau să subliniez că sunt încântat de modul în care se prezintă această generație, am văzut un progres real în doar câteva zile de la plecarea noastră." Și dacă vă intrebați ce mai fac studenții cu puținul timp liber rămas după lucrul în arboradă, să știți că au mai făcut și cunoașterea navei (la propriu și esențială pentru practica lor), vitalitate sau exerciții de abandon al navei. Anul acesta cei 86 de studenți români studiază la cinci specializări: navigație (în limba română și engleză), electromecanică, inginerie electrică și logistică militară. Și după cum ne mărturisea locotenent-comandorul Octavian Volintiru, șeful practicii, sunt o generație foarte bună. Despre ce o să se întample în Pireu o să aflați din corespondența viitoare.

Corespondență transmisă de Bogdan Dinu