Manifestari si evenimente
Inapoi la manifestari si evenimente
606 de ani de la moartea lui Mircea cel Batran, ultimul suveran care a domnit pana la "marea cea mare"
"Io Mircea mare voievod si domn, din mila lui Dumnezeu si cu darul lui Dumnezeu, stapanind si domnind peste toata tara Ungrovlahiei si a partilor de peste munti, inca si catre partile tataresti si Amlasului si Fagarasului herteg si domn al Banatului Severinului si de amandoua partile pe toata Podunavia, inca si pana la Marea cea Mare si stapanitor al cetatii Darstorului".
Mircea cel Batran (n.1355, Curtea de Arges, Arges, Romania - d.31 ianuarie 1418, Curtea de Arges, Arges, Romania) a fost domnul Tarii Romanesti intre 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) si intre ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418. A fost fiul lui Radu I si fratele lui Dan I (dar numai dupa tata), caruia i-a urmat la tron.
In secolul al XIV-lea, altadata puternicul Bizant incepea sa isi piarda una cate una provinciile, acaparate de noua Mare Putere a lumii, Imperiul Otoman. Dobrogea devenise si ea o prioritate pentru turci, care doreau sa controleze acest taram extrem de bogat, udat de-o parte si de alta de apele Dunarii si ale Marii Negre. Planurile otomane au fost insa date peste cap de voievodul Tarii Romanesti, Mircea cel Batran (1386-1418), cel care a reusit sa alipeasca Dobrogea si sa o stapaneasca timp de aproape 20 de ani. Aceasta alipire s-a produs undeva in anii 1388-1389, pentru ca intr-un document datat la 4 sept 1389, Mircea se auto-intitula deja "domn al partilor Podunaviei", Podunavia ("Tara de la Dunare") fiind termenul derivat din Paristrionul sau Paradunavonul folosit de Bizatini. Pe 23 noiembrie 1406 Mircea isi spunea... "domn de amandoua partile de peste Dunare si pana la Marea cea Mare si cetatii Darstorului stapanitor". "Voievod si domn", el adopta si termenul de despot, numindu-se "terrarium Dobroticii despotus" (despot al tarilor lui Dobrotici). Bun administrator si strateg, voievodul roman fortifica cetati si orase dobrogene precum Isaccea, Enisala, Caliacra si Silistra. Mircea stapanea si Gurile Dunarii, dar si Nordul Deltei ("partile tataresti"), primit de la Alexandru cel Bun, pe care il ajutase sa ia tronul Moldovei. Turcii nu renuntasera insa la gandul cuceririi. Stim ca in 1408, ei incearca fara succes cucerirea Silistrei, toate atacurile lor in timpul lui Mircea incheindu-se cu esecuri. Dupa moartea marelui voievod, povestea Dobrogei romanesti ajunge la final: fiul sau Mihail nu reuseste sa controleze la fel de bine situatia si dupa 1420 Dobrogea este cucerita de turci. In urmatorii 200 de ani, unii domnitori romani (Vlad Dracul, poate Vlad Tepes sau Mihai Viteazul) mai reusesc, se pare, sa ocupe sporadic zona, dar pentru foarte scurte perioade si doar in timpul unor conflicte armate.
Sursa bibliografie - Adrian Radulescu, Ion Bitoleanu - "Istoria Dobrogei"
