Academia Navală "Mircea cel Bătrân"

Nava-școală "Mircea" aflată în marș internațional de instrucție, cu 76 de cadeți români și străini la bord, a plecat miercuri, 19 iulie, din portul militar din Taranto, Italia, după o escală de patru zile. La sosirea navei în port, sâmbătă, 15 iulie, marinarii militari au fost întâmpinați de Consulul General al României la Bari, Doamna Lucreția Tănase. Aceasta a urcat la bord pentru a discuta cu comandantul navei detaliile activităților de reprezentare organizate de Consulatul General al României la Bari, pe durata staționării navei-școală "Mircea" în portul din sudul Italiei.

Pentru că nava a acostat în Taranto pe timpul weekend-ului, echipajul navei și studenții au avut ocazia de a merge într-o excursie organizată, în care au vizitat atracțiile turistice ale zonei, respectiv orașele Ostuni, Polignano a Mare și Alberobello.

Luni, 17 iulie, comandantul navei-școală "Mircea", însoțit de Consulul General al României la Bari și de șapte studenți de la bord, a efectuat un tur al celor mai importante instituții publice din Taranto: Primăria, Prefectura, Comandamentul Flotei Regionale, precum și Căpitănia Portului Taranto. Peste tot, în centrul atenției a fost cadetul italian de la bordul NS "Mircea", Francesco Sorbo, student al Academiei Navale din Palermo, care a relatat, la fiecare ocazie, experiența sa cu nava-școală a Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" din Constanța, oferindu-i-se și oportunitatea de a face o comparație între stilul pedagogic adoptat de instructorii militari români și cel avut de instructorii militari italieni.

Escala NS "Mircea" în Taranto s-a încheiat cu o receptie organizată marți, 18 iulie, la bordul navei de Consulatul General al României la Bari, la care au fost au fost invitați diplomați și militari din regiunea de sud-est a Italiei.

Tot marți, 18 iulie, echipajul navei s-a redus de la 147 de marinari, la 145, odată cu debarcarea cadeților germani, pentru care marșul de instrucție cu NS "Mircea" era planificat să se încheie odată cu escala din Italia. La plecare, cei doi studenți germani au primit din partea comandantului navei, comandorul Mircea Târhoacă, certificate care atestă faptul că au desfășurat activități de instruire practică la bordul navei-școală care aparține Academiei Navale "Mircea cel Bătrân".

Miercuri, 19 iulie, nava-școală "Mircea" a părăsit portul militar din Taranto pentru ultima escală din acest marș de instrucție, înainte de revenirea la Constanța, orașul-port Izmir, din Turcia.

De la bordul navei-școală "Mircea", a consemnat Cristina Sîmbețeanu, ofițerul de relații publice al marșului

Abandonul navei, școala de rame și botezul marinăresc în Marea Ionică

Marți, 11 iulie, am lăsat în urmă escala elenă de pe itinerariul acestui marș și am luat cap compas urmatorul port de destinație, Taranto din Italia. Prognoza meteo ne informează că mai multe țări europene se confruntă cu valuri uriașe de caldură. Am experimentat suficient de mult canicula în Pireu și Atena, incat să ne simțim norocoși că, fie și pentru 28 de zile, trăim pe un vapor, pe mare.

Ne desprindem bucuroși de cheul terminalului 11 din portul Pireu, fiindcă urmează un moment îndelung așteptat: tranzitarea canalului Corint. După informațiile obținute din comanda de navigație, ar urma să ajungem în Corint undeva pe la amiază. Până atunci, aspirantul Mihai Alexandru umblă preocupat pe punte cu agenda în mână. "I-am împărțit pe vergi. Astăzi merg să le comunic rolurile", spune, în timp ce coboară scarile către cazarma 3, unde studenții sunt deja adunați pentru alte comunicări de ordine.

Aspirantul, împreună cu comandantul SL 7, căpitanul Ștefan Scutelnicu, dau citire rolurilor la lucrul în arboradă. Pe fețele studenților se citește nerăbdarea. Au demonstrat deja, în ultimele trei săptămâni, de când se află la nava-școală, că adoră urcările în arboradă. Cu toții se visează la verga rândunică, pe cât posibil pe poziția de verfafor. Repartiția pe vergi nu ține doar de entuziasm, după cum dezvăluie aspirantul Alexandru. Atunci când șefii de faruri fac împărțirea cadeților pe vergi, țin cont de mai multe criterii: abilitățile de urcare în arboradă, rapiditate, agilitate, precum și de statura fiecărui student. Astfel, cei mai norocoși, cei care urcă cel mai sus în arboradă sunt, de obicei, cadeții mai scunzi, așa cum este și silfida Mihaela Bauer: cu o greutate corporala mică, foarte agilă în mișcări și curajoasă din cale afară a prins rol la rândunică. De fapt, în promoția de anul acesta, studenții au dat dovada și de fler și realism în autoevaluare. După ce instructorii militari le-au explicat, la început, cum se va face repartiția rolurilor la întinderea și strângerea velelor, studenții s-au orientat fiecare și "au pus ochii" pe câte un loc. Numai bine, cîci, de data aceasta, socoteala lor s-a potrivit la fix cu cea a șefilor de faruri și fiecare a primit rolul pe care și-l dorea.

Ieșim din cazarma trei și urcam pe puntea teugă, unde câțiva studenți și membrii ai echipajului sunt deja strânși și dau de la unul la altul un binoclu și indicații telegrafice: "uite acolo, pe tribord, vezi copacii ăia? Dincolo de coroanele lor e intrarea". Nu mai e niciun secret, privesc cu toții spre intrarea în canalul Corint. Am ajuns. Nava staționează în așteptarea pilotului și a remorcherului care ne va ajuta să tranzităm îngusta fâșie de apă care leagă Marea Egee de Marea Ionică. De la Iulius Cezar, nenumarați conducători și-au dorit să construiască un canal prin istmul Corint, care să lege cele două mări. Imaginat încă din antichitate, canalul Corint a devenit realitate abia în secolul al XIX-lea.

Șase kilometri săpați în piatră pentru a lega două mări, cu frumusețea și cu unicitatea sa, canalul Corint ar putea ajunge, cu ușurință, pe lista celor șapte minuni ale lumii moderne. Tranzitarea canalului a declanșat o emoție generală la bord. Aproape întregul echipaj s-a aflat pentru câteva zeci de minute pe punte, de la comandant, până la bucătari și chiar echipa de mecanici. Spectacolul, fiindcă o astfel de experiență nici nu poate purta alt nume, a fost transmis, în direct, pe pagina oficială de pe Facebook a Navei-Școală "Mircea" de către căpitanul Ștefan Scutelnicu, unul dintre norocoșii echipați cu centuri, care, din nou, pentru acest spectacol, și-au rezervat loc "în lojă", la 40 de metri înălțime. Peisajul din canalul Corint taie respiratia la fel, indiferent de unde este privit. Jos, la nivelul punții, apa limpede turcoaz, care contrastează cu nuanța caldă de bej a stâncilor pare fondul decuptat al legendelor cu nimfe și tritoni. Parcă te-aștepți, din clipă-n clipă ca din micile grote săpate în pereții canalului să iasă ispititor trupul unei creaturi amfibii de legendă. Tranzitarea canalului Corint a fost și cel mai frumos cadou de aniversare pe care îl putea primi, la implinirea a 21 de ani, cadetul bulgar Ivelin Atanasov. Tânărul a petrecut un semestru, la începutul acestui an, la Academia Navală din Constanța și i-a placut atât de mult încât și-a dorit să aibă parte și de experiența navigației cu nava-școală "Mircea".

Părăsim canalul Corint cu memoriile telefoanelor încărcate de zeci de fotografii și filmulețe suvenir pentru cei dragi rămași acasă, dar cu care ne-am fi dorit să împărtășim experiența și ne lăsăm întâmpinați de larghețea și calmul Mării Ionice. Navigăm cu motor, fiindcă vântul abia dacă adie și, dacă n-am avea aer condiționat pe vapor, ne-am topi probabil sub canicula de care aminteam la început. Navigăm cu propulsie mecanizată, iar asta ne ajută să câștigăm suficient timp încât să ne încadrăm în programul de marș și să desfășurăm și câteva activități foarte importante de practică. Prima dintre ele, abandonul navei. Ne aflăm undeva în dreptul insulei Corfu atunci când se dă semnalul, iar mecanicii vitaliști aduc la puntea centru o plută pe care o lansează la apă. În scurt timp, la baza arborelui centru își face apariția și un munte de veste de salvare, pe care studenții și echipajul le vor folosi pentru a sări în apă. Scafandrii care fac parte din echipaj pentru acest marș de instrucție sunt și ei la posturi, în apă, de unde vor supraveghea exercițiul de abandon.

Studenții se echipează cu vestele de salvare, urcă pe platforma montată pe copastie și plonjează în apa cristalină a Mării Ionice. Deși are circa 100 de metri adâncime, studenții își exclamă unii altora că pot vedea de la suprafață până jos, în adâncuri. Cu apele sale sărate, care îmbrățișează strâns țărmurile unor insule preponderent turistice precum: Corfu, Zakynthos sau Lefkada, Marea Ionică a devenit renumită pentru calmitatea apelor sale, perfecte pentru practicarea sporturilor nautice.

După răcoreala atât de apreciată de studenți și de echipaj, urmează, tot în arhipelagul Insulelor Ionice, lansarea la apă a bărcilor 10+1. Intenția comandantului este să desfășurăm exercițiul în prima parte a zilei de 13 iulie, când arșița soarelui este un pic mai blândă. Însă această parte din plan este nevoită să cadă, fiindcă soarele, curios parcă și el de activitățile care se desfășoară pe navă stă neclintit deasupra noastră și dogorește cu putere. Exercițiul continuă, bărcile sunt coborate la apă, iar armamentele bărcilor, formate din studenți militari, coboară, pe rând, pe parâmă, jos, în barcă. Este pentru prima dată când studenții văd nava și din exterior, pe mare, în toată splendoarea ei, complimentată și de lumina soarelui, care, așa cum spuneam, strălucește deasupra ei ca un reflector.

Ușor de confundat cu delfinii care ne tot însoțesc din Marea Neagră și până, iată, în insulele grecești, scafandrii militari sunt și ei în apă, unde profită să faca o nouă inspecție a operei vii și să curețe crusta de scoică formată pe burta lui "Mircea", în timpul marșului. Aspirantul Radu Crișan este conducătorul grupei de scafandri. Are 25 de ani și este din Baia Mare, lucru lesne de observat doar din stilul sau molcom de a vorbi. Dar ce caută un moroșan tocmai la malul mării? Radu Crișan a urmat cursurile Colegiului Național Militar "Mihai Viteazul" din Alba Iulia, iar apoi s-a îndrăgostit de scafandrerie. Pasiunea pentru secretele adâncurilor l-a purtat, ca un val, la Constanța, la Academia Navală "Mircea cel Bătrân", pe care a absolvit-o în anul 2021. În prezent, își trăiește visul și se află, în acest marș de instructie, pe nava-școală "Mircea" și din dorința de a le insufla și colegilor săi mai tineri pasiunea pentru scufundări la mare adâncime.

După exercițiul complex de abandon la navei și desfășurarea a ceea ce numim "școala de rame", la puntea centru a fost amenajat un atelier în care au fost expuse elementele de supraviețuire care se află într-o plută de salvare. Aspirantul Mihai Alexandru, căpitanul Robert Molodeț și echipa de sanitari de la bord iau fiecare element în parte și le explică grupelor de studenți la ce folosește. Studenții au parte inclusiv de o demonstrație cu semnalele luminoase care se regăsesc în plută. Pentru acest exercițiu, a fost nevoie să cerem aprobarea Gărzii de Coastă, astfel încât parașutele și semnalele cu fum lansate la apă să nu alerteze eronat celelalte nave din jur. De asemenea, medicul echipajului, colonelul Eduard Moise, desface, în fața cadeților români și străini, punga cu elemente de uz sanitar și le explică studenților la ce se folosesc medicamentele și dispozitivele medicale.

Ultima zi de marș spre Taranto, 14 iulie, începe cu un curs practic susținut de comandantul grupului de vitalitate, maistrul militar clasa a II-a Alexandru Opincaru, care le prezintă studenților materialele folosite de echipa de vitalitate în cazul apariției găurilor de apă, precum și în cazul intervențiilor la incendii.

Nici nu apucă bine să termine de prezentat echipamentele, căci, prin catarg, studenții sunt chemați urgent la puntea centru, fără să li se comunice (încă) activitatea pe care o vor desfășura. Nu mică le-a fost surpriza acestora când au dat nas în nas cu Zeul Neptun însuși, însoțit de alaiul său de nimfe ispititoare, devoratoare de inimi de marinari. "Cine tulbură liniștea apelor mele?!" - tună vocea puternică a zeului mărilor.

Dar, în loc să-i ia la rost pentru îndrăzneala lor, Zeul Neptun le laudă tinerilor lupi de mare curajul tinerilor și le dă binecuvantarea sa pentru ca acești mateloți să colinde mereu, în siguranță, întinderile albastre: "Săvârșit fiind acest act de curaj și credință, li se dă dezlegare să-și poarte făpturile pe toate apele împărăției mele, de la Polul Nord la Polul Sud și de la Răsărit la Apus, atât cât văd pe cer, în drumul lor, Mercur, Marte, Saturn și Vega. Ocrotiți să fie prin grija mea de furtuni, uragane, cataclisme, întunericuri, de stâncile mărilor, de lăcomia rechinilor și a celorlalți monștri ai abisurilor".

De la bordul navei-școală "Mircea", a consemnat Cristina Sîmbețeanu, ofițerul de relații publice al marșului

În fiecare port de escală, după acostare, întoarcem clepsidra și facem tot posibilul să ne bucurăm, din plin, de toate frumusețile orașului port și ale împrejurimilor și, atât cât se poate, să inspirăm adânc vaporii culturii locului. Pireu, primul port de escală din acest marș de instrucție al navei-școală "Mircea", nu a făcut excepție.

Am acostat în cel mai vechi și cel mai mare port elen, vineri, 7 iulie, dimineața, într-o zi extrem de toridă, cu temperaturi de circa 40 de grade Celsius, care s-au menținut pe toată durata staționării noastre. Ne-a fost atribuit cheul 11, unde, timp de patru zile, ne-a ținut companie un număr impresionant de nave de croazieră, dar și alte trei veliere. Fluxul intens al traficului de nave în portul Atenei n-a încetinit aproape niciodată, din antichitate până acum. O scurtă documentare pe internet ne arată că Pireu este unul dintre cele mai aglomerate porturi din Europa, cu valori de trafic ce pot atinge și până la 20 de milioane de pasageri pe durata unui an.

În prima zi de escală, la bordul navei au sosit și rectorul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", contraamiralul de flotilă conf. univ. dr. Alecu Toma, însoțit de prorectorul pentru programe și relații internaționale, colonelul conf. univ. dr. Cătălin Popa. Cei doi oficiali ai Academiei Navale au ramas alături de noi pe toată durata șederii noastre în Republica Elenă.

"A fost o oportunitate pentru noi, am primit o invitație de la Academia Navală a Greciei pentru a vizita această școală cu tradiție și de prestigiu și dacă s-a întâmplat ca aceasta perioadă să se suprapună și cu vizita navei-școală "Mircea", atunci am beneficiat de această oportunitate pentru a veni la bordul navei, pentru a fi aproape de studenți. La prima vedere, cred ca studenții noștri militari au trecut de perioada acomodării, pentru că înainte de a pleca în marș, ei au mai avut o săptămână de pregătire la bord, la cheu. Cred că deja constientizează, și-au învățat rolurile, au început să zâmbească mai mult și cred că sunt nerăbdători să ajungă în urmatorul port", a afirmat contraamiralul de flotilă Alecu Toma.

Rectorul Academiei Navale a profitat de prezența la bord pentru a rememora perioada în care și domnia sa, în calitate de student militar, s-a instruit pe nava-școală "Mircea":"Am avut ocazia să fiu ambarcat la bordul acestei nave doi ani consecutiv. E vorba de 1991 și 1992. În perioada aceea eram student la Academia Navală, în anul I, apoi anul II, iar aceste stagii de pregătire au fost fiecare de peste o lună de zile. Amintirile mele din acea perioadă sunt amintiri plăcute.

Îmi aduc aminte foarte bine că a fost o perioadă extrem de intensă de instruire, o perioadă nu foarte ușoară pe care România o traversa din punct de vedere economic și social, dar tot ceea ce s-a intamplat la bordul acestei nave face parte din instruirea mea și îmi rămân vii în amintire toate momentele pe care le-am petrecut la bordul acestei nave. Am trăit așa cum astăzi o fac și studenții noștri, însă condițiile de viață la bord erau la un nivel specific acelor ani. Astăzi, condițiile de viață s-au îmbunătățit astfel încât noi putem spune că am adus, oarecum, o parte din anii și din viața specifică și la bordul navei, fără să alterăm în vreun fel instruirea cadeților noștri", a mai punctat rectorul Academiei Navale.

Punctând semnificația pe care practica la bordul navei-școală "Mircea" a avut-o asupra carierei sale ulterioare, contraamiralul Alecu Toma a avut și un mesaj pentru actuala promoție de studenți militari de la bord și anume să fie încrezători că, oricât de dificilă li s-ar părea această misiune la care iau parte în prezent, ea va contribui în mod pozitiv la dezvoltarea lor și la formarea lor ca viitori ofițeri de marină.

Însoțit de comandantul navei-școală "Mircea", comandorul Mircea Târhoacă, de prorectorul pentru programe și relații internaționale, colonelul Cătălin Popa, precum și de zece studenți militari, contraamiralul Toma a vizitat Academia Navală Elenă cu sediul în Pireu.

"A fost o experiență interesantă cea a interacțiunii noastre cu studenții greci. În timp ce comandanții noștri au purtat discuții cu reprezentanții academiei lor, noi am avut parte de un tur al campusului, unde ne-au fost arătate spațiile de studiu, de cazare, de servire a mesei. De asemenea, ni s-a prezentat istoricul Academiei Navale Elene și am putut face comparația între facilitățile de care dispune Academia Navală "Mircea" și cele de acolo. Astfel, eu pot spune că academia noastră stă foarte bine la capitolul dotări, avem facilități în plus sau mai moderne decât ce am văzut aici, deci a fost o experiență utilă", a spus studentul caporal Alexandru Șerpoiu.

În privința vizitei la Academia Navală din Pireu, colonelul Cătălin Popa dezvăluie faptul că evenimentul se înscrie într-o serie de obiective pe care Academia Navală "Mircea cel Bătrân" și le-a stabilit. "Ne-am stabilit ca obiectiv un tur al tuturor academiilor navale din Europa, ca un corolar al intensificării procesului de internaționalizare, motiv pentru care am considerat că voiajul bricului "Mircea" poate constitui o oportunitate importantă. Așa am ales portul Pireu pentru a marca și vizita la academia navală partener, din nou, pentru strângerea relațiilor, pentru apropierea de partenerii greci, cu care avem o relație absolut tradițională", a declarat colonelul Cătălin Popa.

Prioritatea vizitei Prorectorului pentru programe și relații internaționale la bordul navei-școală "Mircea" au constituit-o cei 12 cadeți străini care se instruiesc, în acest marș internațional, alături de studenții Academiei Navale "Mircea cel Bătrân". De altfel, practica internațională la bordul unui velier reprezintă și una dintre oportunitățile de valoare pe care învățământul superior de marină se bazează în competiția cu alte structuri similare.

"Uneori condițiile sunt mai grele decât ce și-au imaginat. Confortul nu e ca pe o navă obișnuită a flotei, dar i-am remarcat bucuroși că au întâlnit un colectiv în care s-au integrat și pot spune că asta ne-a bucurat cel mai mult, faptul că s-au integrat. Eu sper să incheie voiajul cu o părere foarte bună și, într-adevar, cu competențe suplimentare la ceea ce înseamnă profilul lor înainte de a urca la bordul acestei nave, ca să simțim contribuția bricului "Mircea".

În afara de programul ERASMUS avem și alte acțiuni, activități, prin care încercăm să amplificăm acest program de internaționalizare cât de mult putem. Nava-școală "Mircea", evident reprezintă o oportunitate în ceea ce înseamnă procesul de internaționalizare, din perspectiva studenților noștri și din perspectiva studenților străini. În ceea ce îi privește pe studenții noștri, sunt unii care văd pentru prima dată străinatatea, care calcă pentru prima dată pe teritoriul altui stat, iar experiența internațională devine valoroasă în sine, dincolo de procesul de pregătire. Pentru studenții străini, unii dintre ei neavând ocazia să vină în programul ERASMUS, iată, au acest privilegiu de a beneficia de facilitățile de training, așa cum sunt ele, dure, la bordul navei-școală "Mircea", în cooperare cu studenții noștri.

Anul acesta avem și o premieră în metodologia instruirii lor, colegii de la catedra de specialitate au pregătit un caiet de practică standardizat, vor fi evaluați la încheierea stagiului de practică, deci, ușor, ușor am profesionalizat această activitate de pregătire, sub forma unui modul numit «Voyage practice at sea», cu un caiet de practică, cu forme de evaluare și, în final, cu un «sea service» care să dea partenerilor noștri o imagine foarte clară asupra nivelului de pregătire acumulat la sfarsitul voiajului", a mai explicat prorectorul pentru programe și relatii internaționale al Academiei Navale "Mircea cel Bătrân".

Dincolo de componenta de clasică de diplomație navală, nava-școală "Mircea" oferă echipajului și studenților, așa cum puncta și colonelul Popa, în rândurile de mai sus, oportunitatea de a vizita destinații internaționale prestigioase, de a-și îmbogăți cultura generală cu noi cunoștințe. Pentru că am ajuns în Pireu la final de săptămână, weekend-ul a fost rezervat excursiilor în grupuri organizate și explorării celor mai relevante puncte de atracție turistică ale Atenei.

Studenții militari și echipajul au urcat pe Acropole - așa numita "fortareață sacră" a Atenei și unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din lume. De la poalele versantului se urcă la umbra ramurilor de măslin și în parfumul florilor de leandru. Sus, în capătul scărilor solide din marmură, grele sub volumul istoriei pe care o poartă în fiecare fibră, privitorului i se așterne în față o priveliște menită să taie respirația. Acolo, printre coloanele care cândva au susținut tempelele ridicate de greci în cinstea zeităților antice, orice vizitator poate măsura dimensiunea complexității și grandorii cetății unde a luat naștere democrația. Panorama asupra Atenei este absolut spectaculoasă.

La finalul escalei elene, studentul caporal Gabriel Leizeriuc afirma cu satisfacție că a reușit să completeze întregul maraton al atracțiilor turistice din Atena într-o singură zi. La întrebarea ce l-a impresionat în mod deosebit, se vede nevoit să facă o pauză de reflecție, fiindu-i greu să se decidă asupra unei liste scurte de obiective. Menționează, totuși, Teatrul sau Odeonul lui Herod Atticus, iar opțiunea lui este lesne de ințeles, dată fiind grandoarea peisajului arhitectural, care poate fi asemănat cu o arie din splendida simfonie de alb reprezentată de Acropole. Studentul mai spune că avea, totuși, așteptări mai mari de la grota cunoscută astazi drept "Închisoarea lui Socrate", locul unde filosoful atenian a fost osândit și condamnat la moarte sub acuzația de "corupere a tinerilor atenieni" cu învățăturile sale radicale.

Tot pe lista obiectivelor turistice care merită vizitate, în Atena, pentru consolidarea culturii generale, merită trecut și Muzeul Războiului sau ceea ce noi, românii, am numi Muzeul Militar. O clădire care, pe trei niveluri, adăpostește o filă a epopeii balcanice rezervată istoriei naționale a Greciei. Ceea ce am remarcat cu toții au fost reconstituirile istorice deosebit de dramatice ale unor momente cruciale din evoluția statului elen.

Ceva mai aproape de realitatea zilelor noastre este, fără îndoială, portul turistic din Pireu, unde cu toții am putut admira unele dintre cele mai spectaculoase yacht-uri de lux.

"Mircea", Ambasadorul onorific al României pe mările și oceanele lumii, a fost onorat de vizita la bord a șefei misiunii diplomatice române de la Atena, Excelența Sa doamna ministru consilier Adriana Ciambă. În virtutea unei vechi și frumoase tradiții, Nava-școală "Mircea" a fost, în ultima seară petrecută la cheul portului din Pireu, gazda unei recepții organizate de Ambasada României, la care au fost prezenți foarte mulți diplomați, atașați militari, precum și rectorii Academiei Navale și Academiei Forțelor Aeriene din Grecia. Astfel, "Mircea" și-a indeplinit, încă o dată, cu succes misiunea de liant pentru ințelegere, cooperare și consolidare a relațiilor de prietenie între state partenere.

O escală complexă, în care echipajul și studenții militari au avut ocazia să își refacă resursele de energie pentru continuarea marșului, iar componenta de diplomație navală a bifat un nou capitol care va rămâne consemnat. Aceste rânduri sunt scrise în timp ce motorul navei deja a pornit, iar venerabilul velier vibrează, la propriu și la figurat, de forfota manevrei de plecare de la cheu. Următoarea escală: coasta de sud-est a Italiei.

De la bordul navei-școală "Mircea", a consemnat Cristina Sîmbețeanu, ofițerul de relații publice al marșului

Primul și singurul marș de instrucție internațional, de anul acesta, al navei-școală "Mircea" a luat startul la Constanța, pe 3 iulie, într-o atmosferă extraordinar de caldă dată nu doar de temperaturile lunii lui cuptor, ci și de toată emoția simțită de cei aproape 150 de membri ai echipajului și de apropiații care au venit să le ureze voiaj plăcut și sigur.

Pentru fiecare nouă promotie de cadeți care se instruieste la bordul NS "Mircea", momentul desprinderii de cheu și avansul lin al navei către ieșirea din port este unul întâmpinat cu înfrigurare. Din acea clipă, disciplina, seriozitatea, implicarea și responsabilitatea sunt virtuțile cheie ale fiecărei zile în care ne vom afla în marș.

Puțin după ora prânzului, în ziua plecării din Constanța, navigăm în mare liberă, însoțiți la tribord de puitorul de mine și plase 274 "Viceamiral Constantin Bălescu", care ne va escorta până aproape de intrarea în Bosfor. Prezența camarazilor noștri din cadrul Dizivionului 146 Nave Minare-Deminare se impune în contextul în care conflictul ruso-ucrainean încă tulbură, la propriu și la figurat, apele din Marea Neagră. "Mircea", prin tradiția sa, este un sinonim materializat al curajului. De 84 de ani îndeplinește misiuni de instruire a cadeților și de diplomație navală în condiții optime, fapt datorat, în mare măsură, și implicării echipajului, iar prin evoluția sa, "Mircea" s-a consacrat și într-un etern promotor al păcii și al bunei întelegeri între națiuni partenere.

Activitățile de instruire menite să ascută simțurile tinerilor lupi de mare debutează cu desemnarea rolurilor în cazul necesității abandonului navei. Sub comanda secundului, căpitanul Robert Molodeț, întregul echipaj de adună la puntea centru, echipat cu vestele de salvare. Studenții militari stau așezați în formație și ascultă cu multă atenție explicațiile oferite de ofițerul care conduce activitatea. Primii sunt desemnați șefii de plute, se dă citire listelor cu repartiția pe plute, iar, în liniște și remarcabilă organizare, atât membrii echipajului, cât și studenții își ocupă locurile în zonele desemnate de la puntea centru. Deși pentru studenții militari este primul exercițiu de acest gen, ei dau dovadă de tenacitate și de un simț al orientării foarte bine dezvoltat. La finalul activității, secundul îi felicită pentru implicare și îi încurajează să mențină același tonus și la activitățile care vor urma.

Ambarcați la nava-școală cu doar o săptămână înainte de plecarea în marș, cei 64 de studenți de anul II ai Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" au avut la dispoziție un timp destul de limitat pentru a exersa, "la rece", rolurile de bratare a vergilor, precum și urcările în arboradă. Ca de fiecare dată, vitamina succesului este entuziasmul tinerilor cadeți. "Domnule căpitan, când urcăm la «randunica»?", se aude cel mai des când studenții sunt convocați la puntea centru pentru lucrul în arboradă.

Vremea ține din plin cu echipajul, astfel încât și militarii de la serviciul de luptă vele au ocazia să parcurgă noi etape cu studenții. Mai întâi, cadeții avansează un nivel în arboradă și exersează trecerea prin crucetă. Îndicatorul că se descurcă excelent este faptul că instrutorii iau decizia de a-i desfășura pe vergi pentru prima dată în acest marș de instrucție. Cu emotii, după cum este și firesc, dar și cu multă curiozitate, studenții aleși după aptitudinile fizice, pășesc încet, dar sigur, pe țapapie, ghidați de jos, de aspiratul Mihai Alexandru și de maistrul militar clasa a II-a Gabriel Tomiță și susținuți, de sus, din arboradă, de militarii de la SL vele. Astfel, până la intrarea în Bosfor, studenții militari, români și străini, au bifat deja, cu succes, două dintre obiectivele de practică.

La 24 de ore de la plecarea din Constanța, nava-școală "Mircea" tranzitează Bosforul și, în mod inedit, de aceasta dată, echipajul și studenții au parte de un "tur ghidat", prin amabilitatea celor doi cadeți turci de la bord, care au pregătit o scurtă prezentare a principalelor repere arhitecturale de pe fiecare mal al canalului Istanbul (Bosfor).

La intrarea în Marea Marmara, crestele valurilor par să țină isonul navei. În calmul care s-a așternut la bordul navei sunetul dominant este doar al motorului principal. Jos, în cazarma 3, locotenent-comandorul Silviu Moraru, cel care îndeplinește atribuțiile de șef al comunicațiilor în acest marș de instrucție, i-a adunat pe studenții militari pentru a le ține un curs despre sistemele de balizaj. După curs, urmează o activitate ceva mai antrenantă și mai distractivă pentru studenții militari: atelierele de noduri marinărești, la puntea centru. Șeful de echipaj, maistrul militar clasa a II-a Gabriel Tomiță, ajutat de maiștrii militari Laurențiu Bahmacenco, Marian Ciocan, Florentin Listoschi, dar și de aspirantul Mihai Alexandru, îi împarte pe studenți în grupe și le oferă bucăți de saulă pentru a învăța fiecare câteva dintre nodurile marinărești simple: nodul opt, nodul de văcar, nodul de gașă etc. În timpul activității, puntea centru se animă simțitor de zâmbetele studenților. La activitate participă, desigur, și cadeții străini, demonstrând că limbajul marinăresc este, într-adevar, universal și are potențialul de a-i aduce împreună pe oameni, indiferent de naționalitate.

Student caporal Maria Enache este gălățeancă, din Tecuci, absolventă de colegiu militar și fascinată de oportunitățile învățământului superior de marină. "Când am urcat prima dată pe navă, deși eram la cheu, am simțit că mi se face rău, dar apoi, în marș, n-am mai avut nicio problemă. Activitățile din programul zilnic sunt prea multe și prea solicitante ca să mai avem timp să ne gândim la micile neajunsuri. În ceea ce privește urcatul în arboradă, îmi era frică la inceput, dar am urcat, iar după ce m-am dat jos din arboradă cu foarte multa adrenalină am uitat complet de teama de înălțime", afirma studenta.

Maria este una dintre studentele care au participat și la programul ERASMUS+ desfășurat de Academia Navală "Mircea cel Bătrân", iar în acest marș de instrucție este foarte bucuroasă că sunt la bord și 12 cadeți străini cu care poate socializa zi de zi, poate împărtăși cu ei idei și experiențe dar, foarte important pentru ea, își poate exersa și vorbitul în limba engleză.

La două zile de la plecarea din Constanța, după traversarea celor două strâmtori turcești, Istanbul și Çanakkale, Marea Egee ne întampină cu cel mai bun vânt pentru navigația cu vele, cel din pupa tribord. Comandantul navei, comandorul Mircea Târhoacă, ia decizia de a întinde velele, lansând, în acelasi timp, o noua provocare studenților. Pentru următoarele două zile, din Turcia până aproape de prima noastră destinație, portul elen Pireu, vom naviga cu vele. Cadeții, împreună cu militarii de la SL vele, întind 11 dintre cele 23 de vele: focul 2, focul 4, velele gabier de la farul prova și de farul pupa, velele contragabier, vela mare, vela straiul mare, straiul randei, straiul zburător artimon și straiul zburător mare.

Pentru aproape 48 de ore, motorul ia o pauză, iar senzația navigației cu vele este sublimă. După lăsarea întunericului, luna plină ne călăuzește drumul spre Pireu rămânând de veghe pe babord. După o noapte excelentă în care propulsia s-a facut cu ajutorul vântului, pe 6 iulie intrăm în stramtoarea Kafirea, unde "Mircea" dă piept cu legendarul Meltemi, un vânt puternic de nord, specific Mării Egee, care atinge apogeul în lunile de vară, oferind adesea bătăi de cap chiar și celor mai experimentați navigatori. În cazul nostru, ne forțează să strângem velele, să bratăm la semn și să ne continuăm călătoria până la Pireu folosind motorul.

Experiența urcării în arboradă în timp ce vântul atinge nivelul 5 pe scara Beaufort, iar gradul mării este undeva între 2 și 3, a revigorat adrenalina studenților militari mai ceva ca orice repriză intensă de inviorare. A fost momentul în care cadeții au aflat cât de puternică poate fi, în realitate natura, dar și cât de imprevizibilă. De asemenea, studenții au realizat cât de eficient propulsor este vântul atunci când umple velele, dar și cât de complexă și mai ales spectaculoasă este navigația pe care unii, pe nedrept, o consideră vetustă.

"Pot să spun că, până acum, marșul s-a desfășurat în condiții extrem de bune, am navigat prin strâmtorile turcești Istanbul și Çanakkale, iar acum ne îndreptăm spre arhipelagul grecesc navigând cu vele, de două zile, îndreptându-ne spre portul Pireu unde vom ajunge pe data de 7 și vom sta până pe data de 11. Vom avea nava deschisă la vizita pentru cetățenii din Grecia care vor să viziteze "Mircea", nava-școală", a punctat comandantul NS "Mircea", comandorul Mircea Târhoacă, adăugând faptul că, și de această dată, velierul simbol al Forțelor Navale Române își va indeplini atribuțiile de ambasador onorific al României, prin desfășurarea de activități de diplomație navală.

Mult așteptata zi de 7 iulie, prima zi de escală în Portul Pireu, ne-a întâmpinat cu un răsărit de soare magnific. Mingea de foc de la orizont prevestește zile toride. Pe cheu, la sosirea în port, suntem așteptați de reprezentații Amabasadei României la Atena, iar din discretul comitet de primire face parte și Mioara Pituț, având rangul de ministru consilier, dar, mai important și mai de suflet, calitatea de prietenă a navei-școală "Mircea" și de partener în multiple activități de reprezentare diplomatică ale velierului în diferite state din Europa.

Escala elenă a navei-școală "Mircea" se va întinde pe tot weekend-ul, urmând să pornim din nou la drum pe 11 iulie, cu destinația Taranto, Italia.

De la bordul navei-școală "Mircea", a consemnat Cristina Sîmbețeanu, ofițerul de relații publice al marșului