0241-626200

Academia Navală "Mircea cel Bătrân"

Sigla ANMB
Sigla incredere Aracis
Istoric - Nava-școală "Mircea"
       Construită în perioada 1938-1939 la Șantierul Naval "Blohm und Woss" din Hamburg, Germania, MIRCEA este cea de-a patra navă din seria de cinci de același tip construite în același șantier, fiind soră cu "Eagle" (ex. Horst Wessel) - SUA, "Gorch Foch I" (ex. Tovarisch, ex. Gorch Foch - nava muzeu) - Germania, "Gorch Foch II" - Germania, "Sagres" (ex. Albert Leo Schlageter) - Portugalia.
       Nava școală MIRCEA este un velier clasa A tip bark , cu trei arbori, înaltă de 44 de metri, cu 23 de vele ce însumează o suprafață velică totală de 1.850 m2.
       Certificatul de naștere al noii nave-școală s-a semnat la 26 ianuarie 1938, iar la 22 septembrie, același an, a fost lansată la apă și botezată cu numele MIRCEA, alegere justificată de bogata tradiție și renumele predecesorului său.
       Numele navei provine de la vestitul voievod MIRCEA cel BĂTRÂN ce a cârmuit Țara Românescă între anii 1386 și 1418, sub a cărui domnie navigația autohtonă și comerțul efectuat pe mare au cunoscut o mare dezvoltare, vasele romanești navigând, încă de pe atunci, nu numai în Marea Neagră, ci și în Marea Egee și Marea Mediterană, fapt care i-a adus numele de "Domn până la Marea cea mare". Nava are în prova, sub bompres, un galion, reprezentându-l pe domnitor îmbrăcat cu bluza albastră, mantie roșie și purtând pe cap coroana, simbol al domniei.
       La 27 aprilie 1939 a avut loc ceremonia ridicării pavilionului național, iar pe data de 1 mai 1939, MIRCEA, o navă cu caracteristici superioare, ce asigura condiții de navigație și viață la bord mult îmbunătățite, a intrat în serviciul Marinei Militare.
       MIRCEA a intrat în portul Constanța pe data de 17 mai 1939, fiind salutat de oficialități, de tinerii elevi ai Școlii Navale, de navele aflate în port, între care și vechiul bric adus de la Galați pentru a preda ștafeta pregătirii marinărești noii nave.
       La 3 iulie 1939, MIRCEA pleaca în primul sau marș de instrucție în Marea Mediterană unde face escale în porturile Palermo, Toulon, Palma, Gibraltar, Alger și Alexandria.

       Ultima escală a marșului, ce cuprindea vizite în Siria, Cipru și Insulele Grecești, a fost anulată odată cu atacul german asupra Poloniei. Astfel, pe data de 3 septembrie 1939, MIRCEA intră în portul Constanța și acostează în dana militară.
       Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial avea să însemne, pentru nava-școală MIRCEA, începutul unei lungi perioade, de peste 25 de ani, în care nu a mai executat marșuri de practică de lungă durată și de reprezentare a Marinei Militare și a României în afara Mării Negre.
       Conducerea Marinei Militare a decis, pentru siguranță, ca MIRCEA să fie dus, la 19 februarie 1941, la Brăila, pe brațul Arapu. Aici a staționat până în vara anului 1944, continuând însă să fie utilizat ca navă-școală.
       La începutul lunii septembrie 1944, nava-școală MIRCEA și alte nave românești au fost preluate de sovietici sub formă de captură și încadrate în flota proprie din Marea Neagră.
       În urma repetatelor intervenții ale autorităților române, oficialitățile sovietice au decis ca nava-școală să fie retrocedată României. Astfel, doi ani mai târziu, la 27 mai 1946, s-a desfășurat în portul Constanța festivitatea de preluare a navei-școală MIRCEA de la echipajul sovietic și reîncadrarea ei în Marina Română.
       La ceremonialul retrocedării au participat din partea României, Regele Mihai I, membri ai guvernului, reprezentanți ai armatei și Marinei Militare, ofițeri superiori sovietici precum și un numeros public.
       Între anii 1946 și 1947, nava a beneficiat de unele lucrări de reparații, cu preponderență la arboradă. Marșurile de instrucție s-au reluat în anul 1947, prin voiaje scurte în Marea Neagră. În luna septembrie 1948, cu ocazia unei ieșiri pe mare, MIRCEA a fost surprins de o furtună de gradul 8, fiind nevoit să țină la capă trei zile și trei nopți, însă pregătirea temeinică și curajul marinarilor au fost factorii hotărâtori ai readucerii navei în portul Constanța. Nava și echipajul au mai înfruntat între anii 1951 și 1953 câteva furtuni puternice.
       MIRCEA execută marșuri de instrucție de-a lungul litoralului românesc al Mării Negre, până în anul 1959, când s-a pus problema reducerii forțelor armate și, implicit, a unui număr de nave. MIRCEA a fost inclus în categoria celor ce trebuiau dezafectate.
       La intervenția unor cadre responsabile din Marina Militară, nava este salvată, prin încadrare într-o altă unitate, și transformată în navă-bază a Divizionului 129 Nave Auxiliare din Mangalia.
       În anul 1963, în urma unor reglementări favorabile dintre guvernul român și cel american, pe adresa conducerii statului a venit o invitație pentru MIRCEA din partea Președintelui Statelor Unite ale Americii, John Fitzgerald Kennedy, de a vizita porturi americane și de a participa la o serie de festivități.
       Învitația, deși nu a fost onorată, a atras totuși atenția Primului Secretar al Partidului Comunist Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Un an mai târziu, în 1964, Comandantul Marinei Militare, Viceamiralul Marteș Grigore, a avut o idee salutară și a ordonat ca MIRCEA să fie încadrat în dispozitivul navelor militare participante la festivitățile ocazionate de Ziua Marinei Române. Cu această ocazie, s-a hotărât ca MIRCEA să fie reparat și modernizat, pentru a-și relua locul său unic de navă-școală și de reprezentare.
       După analizarea posibilităților de a efectua reparația capitală și modernizarea de care MIRCEA avea nevoie, la nivelul Comandamentului Marinei Militare și Ministerului Forțelor Armate s-a apreciat că cea mai bună soluție este contactarea șantierului constructor „Blohm und Woss” din Hamburg, pentru ca împreună cu specialiștii germani să se facă o analiză și o evaluare a stării velierului și a lucrărilor ce trebuiau efectuate.
       În luna octombrie 1964, MIRCEA a fost adus de la Mangalia în portul Constanța, unde tehnicienii germani împreună cu ofițerii din compartimentul Tehnic al Marinei Militare au inspectat nava, au întocmit lista lucrărilor și devizul estimativ. Până la perfectarea actelor și semnarea contractului, Comandamentul Marinei Militare a hotărât ambarcarea pe MIRCEA a unui echipaj restrâns pentru pregătirea navei în vederea executării marșului la Hamburg.        De comun acord cu Ministerul Transporturilor, atât MIRCEA, cât și cele două remorchere au navigat sub egida NAVROM-ului. Remorcherele au fost înscrise în Registrul Naval sub numele VITEAZUL, RM 101 și VOINICUL, NS 116, au fost repiturate, iar pe coșuri a fost aplicată sigla NAVROM. Funcțiile pe care echipajele au fost încadrate erau identice cu cele din Marina Comercială Română. O asemenea decizie a fost luată pentru a se evita formalitățile și complicațiile ce puteau apărea dacă navigau ca nave militare.
       Plecarea s-a făcut pe data de 12 octombrie 1965, destul de târziu, într-o perioadă când furtunile sunt frecvente în Marea Neagră, Marea Mediterană și, în special, în Oceanul Atlantic. Această realitate a creat destule griji comandanților și echipajelor celor trei nave.
       Din cauza timpului nefavorabil, convoiul rămâne la adăpost la Çanakkale în Turcia, în portul La Valletta din Malta și în Gibraltar, de unde, la 7 noiembrie 1965, pornește în confruntarea cu Oceanul Atlantic.
       După câteva zile de marș, timpul nefavorabil obligă convoiul să între pe râul Tejo, în portul Lisabona din Portugalia. Pe data de 22 noiembrie, se ia hotărârea continuării marșului. După mai bine de o lună de la plecarea din portul Constanța, convoiul reușise să parcurgă numai jumătate din drum. Astfel, pe 24 noiembrie 1965, pe un ocean liniștit și cer senin, a început traversarea Golfului Biscaya. Pentru MIRCEA și echipajul său începeau momente dramatice.
       În dimineața zilei de 25 noiembrie, vântul se întărește, începe să plouă, iar nava ia benzi de 35 de grade în ambele borduri. După ora 08.00 s-au rupt școtele ghiului care a căzut pe punte și a rupt balustrada pe o lungime de șase metri. VITEAZUL reduce remorca, iar MIRCEA este tras numai de VOINICUL pe un ocean cu o furtună de gradul opt.
       Pe data de 26 noiembrie, furtuna devine deosebit de puternică și, cu toate că ambele remorchere trag cu toată forța, MIRCEA rămâne nemișcat. Convoiul este împins la circa 300-400 m de marea geamandură ce semnala limita maximă de apropiere de bancul de stânci de la Chaussée de Sein.
       Din cauza valurilor puternice și a vântului, care depășea 120 km/h, remorca s-a rupt, iar MIRCEA, fără propulsie, rămâne singur în infern. VOINICUL a mai încercat să ia o remorcă, dar a fost imposibil. Cele două remorchere sunt luate de uragan și duse departe în larg.
       MIRCEA fundarisește ancora din tribord care însă grapează pe fundul stâncos spre zona periculoasă a geamandurii. Se fundarisește apoi ancora amiralitate din bordul babord, iar după ce grapează un timp, se prinde de sistemul de amarare al geamandurii. Nava începe lupta cu geamandura înaltă de 16 metri. Este ruptă o parte din arboradă, se sparge barca din babord, iar pintenii geamandurii produc în bordaj, în sectorul prova, nouă găuri de apă.
       Se lansează semnalul S.O.S. și, concomitent, începe lupta cu astuparea găurilor de apă. Semnalul S.O.S. a fost recepționat de autoritățile portului francez Brest, care au trimis în zonă două nave de salvare. Până la sosirea navelor de salvare, de MIRCEA s-a apropiat cargoul norvegian CONRAD, care a încercat, însă fără succes, să dea o remorcă.
       Către dimineața zilei de 27 noiembrie, remorcherul francez A-676 IMPLACABLE sosește lângă MIRCEA și încearcă de mai multe ori să dea o remorcă. Tot în aceeași zi, la ora 15.00, sosește un al doilea remorcher francez, A-668 RINOGERUS, însă, din cauza furtunii ce creștea în intensitate, darea remorcii a fost imposibilă. Abia în data de 28 noiembrie, către ora 08.00, remorcherul A-668 RINOGERUS reușește să ia o remorcă și astfel MIRCEA este remorcat în portul Brest.
       Cele două remorchere românești au trecut la rândul lor prin situații dificile, astfel, nava VOINICUL, căreia i se defectase instalația de guvernare, a fost luată la remorcă de salvatorul LUDOVIC JEGO și adusă în portul Brest, iar VITEAZUL a sosit singur în siajul unei nave militare franceze.
       Furtuna prin care a trecut nava-școală MIRCEA a fost cea mai dificilă din întreaga sa activitate. Prin calitățile sale nautice deosebite, MIRCEA s-a salvat și a salvat și viața echipajului. MIRCEA nu s-a numărat printre cele 40 de nave scufundate de furtună, una dintre cele mai puternice înregistrate în ultimii 20 de ani în zonă.
       La 6 ianuarie 1966, convoiul își continuă drumul spre Hamburg, dar din cauza timpului nefavorabil, pe data de 8 ianuarie se adăpostește în portul Dover din sudul Angliei. După opt zile de staționare, își reia marșul, iar pe data de 17 ianuarie intră pe Elba.
       La data de 19 ianuarie 1966, bricul Mircea a fost andocat în șantierul care l-a construit, pentru lucrări de „reîntinerire”. La 28 ianuarie, cele două remorchere, VOINICUL și VITEAZUL, cu misiunea îndeplinită, au plecat spre țară unde au ajuns după 27 de zile de marș.
       Deosebita faptă marinărească a celor trei echipaje a fost trecută în amintirea colectivă și tradiția marinărească a Marinei Române, fiind, alături de epopeea din 1888 a primului bric MIRCEA, încă un motiv de aleasă prețuire pentru cei ce au pus mai presus de propria viață capacitatea lor de a fi dăruiți profesiei.
       Începând cu 24 august 1966, MIRCEA este supus unor ample lucrări de reparații, dotare și modernizări. Lucrările de modernizare au fost realizate atât la corpul navei, arboradă și greement, precum și la totalitatea instalațiilor și echipamentelor de bord. Cabestanele și vinciurile au fost modernizate și s-a asigurat acționarea lor electrică. Au fost instalate proiectoare puternice în poziții corespunzătoare pentru a permite lucrul în siguranță în arboradă pe timpul nopții, atunci când situațiile ar fi impus acest lucru.
       Înstalația de legare-ancorare a fost, de asemenea, modernizată, iar bărcile de la bord au fost înlocuite cu bărci 10+1 din mahon, intrând în dotarea navei barca cu motor și șalupa de protocol. Au fost amarate la locurile stabilite prin proiect plutele de salvare corespunzătoare, ca număr, cu normele registrului naval german.
       Ca utilități pentru logistică, cambuza navei a fost dotată cu cameră frigorifică de mare capacitate, au fost montate la bord mașini de spălat, cazarmamentul pentru echipaj și pentru cadre, mașină de stors centrifugală de mare capacitate, mașini de călcat cu calandru, frigidere pentru careuri, bufete și bucătărie.
       Bucătăria navei a fost echipată cu plite electrice de mare putere, cazane pentru gătit de mare capacitate, cuptor pentru panificație, malaxor, aparat de curățat legume și aparat pentru apă potabilă pentru echipaj prevăzut cu refrigerator. La bord a fost instalată inclusiv o mașină pentru preparat apă carbogazoasă.
       Nava dispunea de spații adecvate pentru croitorie, cizmărie și frizerie și, nu în ultimul rând, de bibliotecă și laborator foto.
       Mobilierul și dotările atât la nivelul cazărmilor echipaj, cât și la partea de sub dunetă au fost complet refăcute, nava având careuri pentru maiștri militari, aspiranți, cabine pentru ofițeri și oficialități, precum și două apartamente de protocol.
       La pupa navei, sub dunetă, s-a reamenajat, în condiții deosebite, salonul navei, unde au avut loc pe parcursul timpului nenumărate activități protocolare, la bord fiind prezenți șefi de state și personalități de marcă ale vieții politice și reprezentanți militari de cel mai înalt rang.
       Înfirmeria navei era, de asemenea, foarte bine echipată, dispunând de toate facilitățile pentru a se asigura inclusiv intervenția chirurgicală sau stomatologică, nava dispunând de două paturi antiruliu, în salonul adiacent infirmeriei.
       La partea de mașină, cea mai importantă modificare a constituit-o înlocuirea motorului principal cu unul de generație nouă, acesta permițându-i navei și în prezent o manevrabilitate bună și o viteză de circa 10 Nd.
       Au fost montate patru grupuri diesel-generator de puteri diferite cu tablou automat de conectare în bare, căldarină automatizată pentru apă caldă la bord și pentru încălzire, instalație de desalinizare a apei de mare, instalație de aer condiționat pentru salonul navei, apartamentele de protocol și cabina comandantului, hidrofoare automatizate de apă dulce și apă sărată, pompe de asietă și santină performante.
       Primul marș de recepție are loc la 20 septembrie 1966 în Marea Nordului, iar la 6 octombrie a fost semnat actul de recepție.
       Registrul Naval German a acordat navei-școală MIRCEA, la ieșirea din șantier, clasa Crucea de Malta 100 A4E cu bordul liber de 2,27 m, ce atesta că velierul poate naviga fără restricții în mare sau ocean.
       La 10 octombrie 1966, sub comanda comandorului Alexandru Hîrjan, MIRCEA pornește spre țară, ajungând în portul Constanța pe data de 7 noiembrie 1966.
       Spiritul MIRCEA, renăscut, a fost preluat de o nouă generație de viitoare cadre ale Marinei Militare și Marinei Civile.
       Începând cu anul 1967, nava-școală MIRCEA execută marșuri internaționale de scurtă și lungă durată până în anul 1976, când devine prima navă a Marinei Militare ce execută traversada Oceanului Atlantic pentru a reprezenta România la cel mai important eveniment pe care poporul și statul american se pregăteau să-l sărbătorească la 4 iulie 1976, Bicentenarul Îndependenței.
       La 8 septembrie 1975, Departamentul Forțelor Maritime al Statelor Unite ale Americii a adresat generalului Ion Coman, care îndeplinea la acea dată funcțiile de prim-adjunct al Ministrului Apărării Naționale și șef al Marelui Stat Major, o scrisoare în care se preciza că are „plăcerea de a invita Marina Militară Română să participe cu Forțele Maritime Militare ale S.U.A. la o paradă internațională care va avea loc la New York pe data de 4 iulie 1976. Parada va comemora a 200-a aniversare a Îndependenței S.U.A. Sărbătoarea acestui eveniment bicentenar, care va fi organizat împreună cu «Operation Sail 1976», va recunoaște importanța oceanelor în istoria și viitorul S.U.A. și va celebra frăția comună a marinarilor tuturor națiunilor.”
      Învitația fiind acceptată, la 4 martie 1976, ora 10.20, MIRCEA părăsește portul Constanța. Itinerariul a cuprins 12 porturi de pe 4 continente, iar marșul a durat 6 luni. MIRCEA a participat la regata internațională alături de 18 veliere din clasa A – între care și navele surori: EAGLE – S.U.A., GORCH FOCK – Germania, TOVARISCH - Ucraina, SAGRES II - Portugalia și 66 veliere din clasa B. Ca o recunoațtere a contribuției la succesul regatei velierelor, Asociația Americană a Navelor-Școală a acordat navei școală MIRCEACertificatul de merit.
       Între anii 1977 și 1994, nava-școală MIRCEA execută marșuri în Marea Neagră și Marea Mediterană, conform planurilor de instruire practică a studenților, dar și de reprezentare. În toata aceasta perioadă, nava a fost foarte bine întreținută de un echipaj de excepție care, prin competență și devotament, a purtat pavilionul românesc pe mările și oceanele lumii.
       Astfel, în anul 1979, velierul românesc a executat un marș în Marea Mediterană și Oceanul Atlantic, cu escale în porturile: Istanbul, Livorno, Pireu; în 1980 a executat un marș în Marea Mediterană, cu escale în porturile: Toulon, Barcelona, La Valletta. În anii 1986, 1987,1988, 1989, 1990, 1993, 1994, 2003, NS Mircea a executat marșuri în Marea Neagră, făcând escale în porturile: Varna, Istanbul, Sevastopol, Odessa, Burgas, Suhumi, Novorossisk.
       Timpul își pune însă amprenta și nava are nevoie de reparații capitale, motiv pentru care între 31 iulie și 6 august 1994, MIRCEA execută ultimul marș de instrucție în Marea Neagră, înainte de intrarea în santier. Astfel, la 4 octombrie 1994, MIRCEA a pornit spre Șantierul Naval Brăila pentru modernizare. Lucrările au fost de calitate, dar s-au desfășurat pe o perioada îndelungată.
       La 26 aprilie 2002, începând cu ora 09.00, în Șantierul Naval din Brăila a avut loc festivitatea prilejuită de plecarea navei-școală MIRCEA  în probele de recepție.
       Pe data de 29 aprilie 2002, MIRCEA sosește în portul Constanța, unde acostează la cheul ințesat de oameni. Se puteau remarca amirali, generali, oficialități locale, civili și tineri studenți ai Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", amirali și ofiteri în rezervă și retragere, reprezentanți ai Ligii Navale Române, care s-au alaturat în timp eforturilor de sensibilizare a opiniei publice și de strângere a unor însemnate fonduri destinate reparării navei.
       Începand cu acelasi an, nava-scoala MIRCEA reia marșurile de instrucție și de reprezentare atat în Marea Neagră, cat și în Marea Mediterană și Oceanul Atlantic.
       În perioada 29 iulie - 10 august 2003, MIRCEA executa marșul de instrucție în Marea Neagră și Marea Marmara, unde viziteaza Academia Navala a Turciei din Tuzla.

Mars instrucție Marea Neagră     Mars instrucție Marea Marmara
       Marșul executat în anul 2004, între 19 aprilie și 26 septembrie rămâne însă memorabil. Învitația primită încă din cursul anului 2002 din partea senatorului Edward Kennedy a facut posibil ca MIRCEA să participe la competiția nautică "TALL SHIPS CHALLENGE 2004", organizată de International Sail Training Asociations (I.S.T.A.) și American Sail Training Asociation (A.S.T.A.)  pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii și Canadei. Timp de 160 de zile, cei 190 de membri ai echipajului au parcurs 15.000 de mile marine și au reprezentat România în 13 porturi - Cagliari, Las Palmas, Hamilton, Charleston, Baltimore, New Port, New London, Halifax, Arichat, Sydney, Brest, Cadiz, La Valleta. Raportat la marșul din anul 1976, acest marș a fost mai scurt cu 20 de zile.
       În anul următor, se primesc în continuare numeroase invitații de participare a navei la festivități ocazionate de evenimente ale unor state. Dorind să răspundă la cât mai multe solicitări, în anul 2005 au fost efectuate doua marșuri. În perioada 21 aprilie și 6 mai 2005, Mircea a participat pe coasta de vest a Turciei la Festivalul Maritim Internațional din portul Marmaris, primul de acest fel organizat în Turcia. Pe data de 9 iunie 2005  pleacă într-un marș de instrucție și reprezentare în Marea Mediterană, Oceanul Atlantic și Marea Nordului.

Mircea - TALL SHIPS RACE 2005     Mircea - TALL SHIPS RACE 2005
       Cu această ocazie, participă la festivitățile din Zeebrugge, prilejuite de cea de-a 175-a aniversare a Regatului Belgiei, în portul Cherbourg, la festivitatile prilejuite de Ziua Națională a Franței, de unde pornește în cursa marilor veliere "TALL SHIPS RACE 2005", în Germania în portul Bremerhaven, la festivalul "SAIL Bremerhaven 2005" și în Olanda, la festivalul "SAIL Amsterdam 2005". Dupa ce parcurge 8876 de mile marine, pe data de 20 septembrie 2005 revine la Constanța. Pe timpul celor 11 escale în porturile - Palermo, Lisabona, Brugge, Cherbourg, Middlesbrough, New Castle, Fredrikstad, Bremerhaven, Amsterdam, Cartagena, Bizerte, nava-scoala MIRCEA a primit la bord peste 39.000 de vizitatori.

       În perioada 10 iulie – 10 august 2006, nava școală MIRCEA a efecutat un marș de instrucție în Marea Neagră, făcând escale în cinci porturi riverane Mării Negre, respectiv Novorossisk (Federația Rusă), Sevastopol și Odessa (Ukraina), Varna (Bulgaria) și Samsun (Turcia). La bordul navei, alături de cadeții români au fost ambarcați și doi cadeți turci, pentru a se instrui în cadrul programului de colaborări internaționale al Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" cu instituții similare de învățământ superior.

TALL SHIPS RACE MEDITERRANEA 2007
       În anul 2007, este efectuat cel de-al 34-lea marș de instrucție al navei în apele internaționale, desfășurat în perioada 19 iunie – 10 august, în Marea Mediterană. MIRCEA participă la Competiția Nautică Internațională - "TALL SHIPS RACE MEDITERRANEA 2007" - organizată de SAIL TRAINING INTERNATIONAL. Cu această ocazie, se vizitează porturile – Pireu (Grecia), Alicante și Barcelona (Spania), Toulon (Franța) și Genova (Italia). Alături de studenții români , la bord au fost ambarcați cadeți din Franța, Germania, Olanda, Danemarca, Turcia, Ucraina și Croația, pentru instruire în cadrul programului de colaborări internaționale ale Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" cu instituții similare de învățământ superior.

       Nava școală MIRCEA a efectuat, în perioada 26 mai – 18 septembrie 2008, un marș de instrucție în Marea Mediterană, Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltică. La bordul navei s-au ambarcat, pentru diferite etape ale marșului, patru cadeți din Ucraina, Croația, Turcia și Belgia. MIRCEA a facut escale în zece porturi, respectiv Cagliari, Malaga, Rouen, Brest, Rotterdam, Copenhaga, Rostock, Fowey, Lisabona și Valletta. Cu această ocazie, nava școală MIRCEA a reprezentat Forțele Navale Române la mai multe festivaluri nautice internaționale, inclusiv sărbătorirea semicentenarului navei școală surori, Gorch Fock, aparținând Marinei Militare Germane.

TALL SHIPS CHALLENGE 2009
       Anul 2009 a fost  pentru nava școală MIRCEA unul foarte important. Pe data de 17 mai, MIRCEA  a sărbătorit 70 de ani de existență, ani ce îi poartă cu demnitate și noblețe, fiind într-o stare tehnică  și de întreținere de exceptie, fapt confirmat prin efectuarea periplului nautic din acest an, în perioada 12 aprilie – 01 septembrie 2009, un marș de instrucție în Marea Neagră, Marea Mediterană și Oceanul Atlantic, cu escale în porturile Catania (Sicilia-Italia), Cadiz (Spania), Tenerife (Insulele Canare - Spania), Hamilton (Insulele Bermude), Charleston (South Carolina – S.U.A), Boston (Mariland – S.U.A.), Ponta Delgada (Insulele Azore - Portugalia) și Mellila. Cu această ocazie, nava școală MIRCEA a participat  la Regata  "TALL SHIPS CHALLENGE 2009" și la FESTIVALUL SAIL BOSTON.

       Nava școală MIRCEA a participat și la alte regate internaționale: Black Sea Tall Ship Race Regatta 2014 în Marea Neagră, The Tall Ships Races 2017 în Marea Baltică, The Liberty Tall Ship Regatta 2019 în Canalul Mânecii și Marea Nordului.
       Cei peste 85 de ani reprezinta ani în care promotii de marinari romani și-au facut ucenicia pe MIRCEA, s-au identificat mandri cu nava scoala, făcând ca marina romaneasca sa aiba distinctie printre celelalte tipuri de arme.
       La bordul navei s-au pregătit marinari destoinici, profesioniști pe drumul fără pulbere, înfruntând capriciile mării. Echipajul și cadeții, ce s-au instruit pe MIRCEA, au privit de fiecare data cu emoție și mândrie steagul scump al patriei fluturând în înalturi.
       Nimeni nu se îndoiește că MIRCEA este un real ambasador al Forțelor Navale și al poporului român în lume. MIRCEA nu este doar o școală a cunoțtinșelor  marinărești, ci și un bastion al călirii caracterelor, al încrederii și solidarității celor ce l-au servit de-a lungul celor 85 de ani.

       "Servesc marina, servesc patria!" este gândul unanim al echipajului, al cadeților ce deprind practic tainele marinărești. Departe de țară, de casă și de cei dragi, toți au găsit în MIRCEA marea familie, la bine și la greu, acționând cu solidaritate și profund atațament. Numai ața au putut, de fiecare dată, să depășescă momentele de teamă, nerăbdare, incertitudini.
       S-a demonstrat cu prisosință că în cei  peste 85 de ani de existență MIRCEA este o adevarată școală a curajului, profesiei și bărbăției.

MIRCEA - 85 de ani de existenta     MIRCEA - 85 de ani de existenta
       Nava Școală Mircea a ajuns pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii și Canadei, în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltică, în vestul Europei, Marea Mediterană și în toate marile porturi ale Mării Negre, a acostat în orașe porturi ca Barcelona, Genova, Toulon, Pireu, Boston, New York, Lisabona, Hamilton-Bermuda, Rouen, Brest, Copenhaga etc., fiind un veritabil ambasador al României, cu vizitatori mereu impresionați de modul cum este întreținută nava având în vedere vechimea acesteia (17 mai 1939). La bord au urcat suverani, șefi de state, comandanți de flote, generali, amirali, politicieni, personalități din lumea culturii și științei.