PROTEUS ASTT
(Action Speed Tactical Trainer)

Destinatie:
           Simulatorul PROTEUS ASTT este destinat pentru familiarizarea studentilor militari cu procedurile tactice navale, pentru formarea priceperilor si deprinderilor necesare studentilor pentru operarea diverselor sisteme de senzori si armamente de la bordul navelor Fortelor Navale Romane, precum si pentru instruirea si evaluarea individuala a operatorilor sau pentru instruirea si evaluarea colectiva a echipelor de lupta din CIC-ul unei nave de lupta  sau, simultan, din CIC-urile a pana la 6 nave de lupta, la standarde NATO, in limbile engleza si romana.

Compunere:
           In compunerea simulatorului intra un server de date tactice, un server de date de comunicatii, 4 statii instructor, 25 console operator, 2 videoproiectoare, 2 videocamere si 2 microfoane. Simulatorul este amplasat in 4 incaperi (fig. 1) astfel:

  • server room (servere si o statie instructor cu consola);
  • trainee room 1 (o statie instructor cu consola si 13 console operator);
  • trainee room 2 (o statie instructor cu consola si 12 console operator);
  • auditorium  (o statie instructor fara consola, 2 videoproiectoare, 2 videocamere si 2 microfoane)
Simulatorul permite antrenarea simultana a 25¸50 operatori (fig. 1) sau pana la 6 echipe de lupta totalizand 25 persoane (fig. 2).


Figura 1. Organizarea simulatorului la instruirea individuala


Room-System Layout revA
Figura 2. Organizarea simulatorului la instruirea colectiva

Capabilitatile simulatorului:
            Simulatorul are posibilitatea de a edita si simula (cu statii instructor si meniu de editare) modele de:

  • platforme (nave de suprafata, submarine, elicoptere imbarcate, avioane etc. – declarate prin tip, nume, dimensiuni caracteristice, parametri cinematici, imagini);
  • senzori (radare, sonare, balize hidroacustice, mijloace de razboi electronic, mijloace optronice etc. – declarate prin tip, model constructiv, caracteristici functionale, model de scanare a spatiului inconjurator, date de montaj);
  • armamente (tunuri, rachete, torpile, mine etc. – declarate prin tip, model constructiv, caracteristici functionale, date de montaj);
  • comunicatii (statii de radio si de transmisii de date in gamele HF, VHF, UHF, Link, InterCom);
  • situatii hidrometeorologice (vizibilitate optica si radio, temperatura aer, umiditate relativa, presiune atmosferica, viteza vantului, viteza curentului apei, diagrama pe adancime a vitezei de propagare a sunetului in apa);
  • zone geografice (Marea Azov, Marea Neagra si Marea Mediterana - cu linia coastei, insule, porturi);
  • profile de adancimi (pe directii de interes);
  • retea geografica si de pozitionare (retea Mercator);
  • amenintari (aeriene, navale, submarine, razboi electronic, campuri mine);
  • restrictii (de navigatie, de comunicatii, de razboi electronic etc.);
  • feedback la actiunile militare executate (pierderi de natura cinematica sau materiala).

            Toate modelele sunt modificabile si completabile.
            Prin alegerea platformei, senzorilor si sistemelor de armamente se obtine o entitate luptatoare cu caracteristici distincte de lupta. In acest mod se pot modela o mare diversitate de entitati luptatoare. Toate entitatile luptatoare sunt reprezentate in situatii tactice prin semne conventionale, culori si cod de identificare. Astfel, generarea scenariilor tactice de catre instructori pe teatre/zone de actiuni militare devine facila, veridica si reprezentabila la orice scara/amploare.
            Pregatirea scenariilor tactice de actiune a entitatilor luptatoare (fig. 3) in conditiile de mediu stabilite (fig. 4) se efectueaza de la statiile instructor si constau din editarea scenariilor (fig. 5 si 6) si plotarea scenariilor (fig. 7).



Figura 3. O entitate luptatoare




Figura 4. Stabilirea conditiilor de mediu



Figura 5. Editarea listei de actiuni a entitatilor luptatoare



Figura 6. Vizualizarea entitatilor luptatoare



Figura 7. Plotarea unui scenariu tactic
Plotarea scenariilor prin semne conventionale este conform STANAG 4420 (fig. 8).


Figura 8. Plotarea semnelor conventionale

 

Aspecte din salile simulatorului